Conteaza numarul de scufundari?

 

Am avut acest material pregatit de ceva timp dar am ezitat sa-l public inca pana recent cand, am dat de urmatorul link video pe Facebook:

 

Am comentat acolo, in stilul meu personal, ca asa ceva este inacceptabil, atat din punctul de vedere al interactiunii cu viata marina cat si a echipamentului. (nota: din cateva cautari pe google am dedus ca aceasta filmare este destul de veche. Probabil, la acea vreme, asa ceva era considerat OK). Raspunsul primit, a continut printre altele si informatia ca diverul in persoana este un “SSI Platinum Pro 5000 Diver“, o personalitate in lumea scufundarilor…

Si tot recent, pentru a nu avea doar un simplu exemplu, am avut placerea de a face doua scufundari recreationale, undeva in Caraibe… Ghidul, un ex-marine cu multa experienta sub apa. Partea comerciala – distractiv, cu explicatii si ghidusii sub apa… Partea safe? …

 

scuba_signs_numbersCu siguranta, de multe ori ati avut ocazia sa va scufundati in diverse locuri din lume si sa intrati in contact cu ghizi profesionisti (divemasteri) sau instructori care, in prezentarea sumara (dar obligatorie) inaintea oricarei activitati mentionau: 5… 10 sau chiar 15 mii de scufundari la activ.. Un numar impresionant, greu de atins de foarte multi dintre noi, poate niciodata. Dar… reprezinta acest numar mare de scufundari ceva? Are o asa de mare greutate in personalitatea celui ce se recomanda, ca fiind un “Master of the Masters”, un “Master Jedi” al scufundarilor comparativ cu instructorul tau care poate abia avea 1000 de scufundari in logbook? Este acea persoana aproape de perfectiunea in scufundari (teorie + practica), tinand cont de experienta orelor sub apa?

safety-first-safety-always-signDin deformatie profesionala (navigator), intotdeauna privesc partea de “safety” inaintea celorlalte bonus-uri. Pe mare, siguranta ta si a echipajului (pasagerilor) are prioritatea. Apoi urmeaza nava si bunurile transportate.

Ca instructor  de scufundari tehnice, totul incepe, continua si se termina cu “safety”. Am inceput scufundarile de agrement ca toata lumea, asa cum se incepe, ca recreational Open Water. Am urmat calea fireasca a progresului si intr-un tarziu am descoperit scufundarile tehnice. A fost un “reset”, “reboot”… un stop si de la capat.

Oferind consultanta in domeniul scufundarilor de agrement pe superyacht-uri si nave de expeditii-pasageri, combin cele doua caracteristici profesionale intr-una singura, cautand (si gasind) locuri si proceduri/metodologii de imbunatatire a sigurantei in scufundari (incepand de la prepararea gazelor de scufundare, stocarea si livrarea lor, echipamente), chiar si acolo unde totul pare OK.

Pony-Cylinders-SizesRevenind la cele 5… 10 – 15 mii de scufundari… conteaza? Depinde! Trebuie analizat background-ul persoanei iar acesta se va reflecta indirect in modul de planificare si executare a scufundarilor. Daca acea persoana are marea majoritate a scufundarilor executate in “navy”, “army” sau “commercial”… din pacate, pentru mine… nu prea conteaza! No offense! Scufundarile militare/comerciale nu au nimic de a face cu o scufundare de agrement! Activitatea sub apa de infiltrare, minare/deminare, atac si ce mai sunt specifice sau de lucrari comerciale sub apa (tot respectul si admiratia pentru activitatea depusa!!!)… NU dau absolut nici o valoare in executarea unei scufundari de agrement de calitate. Nu mai vorbesc de o scufundare tehnica unde diferenta este enorma! (Scufundarile militare si comerciale au cu totul o alta pregatire iar scopul lor final este diferit de cel al scufundarilor sportive).

Nici daca acea persoana are marea majoritate scufundarilor executate ca “recreational” (deci nu militar/comercial dar nici ca scafandru tehnic)… nu este obligatoriu ca nivelul sau sa fie excelent. Va avea o experienta deosebita in interactiunea cu publicul, nivelul academic va fi foarte bun, va fi (foarte) confortabil in apa dar… Am vazut, de nenumarate ori, scafandri recreatioanali cu un nivel academic avansat, cu mii de scufundari in spate dar care aveau (mari) imperfectiuni in planificarea scufundarilor pe care le conduceau. Din obisnuinta “recreationala”, masurile de siguranta era tinute la minimum necesar ( atat cat cerea agentia certificatoare).

Tehnicile de scufundare nu excelau (este o diferenta intre a fi confortabil in apa sau a fi un foarte bun scafandru recreational si a fi un “Jedi Tec”). Atitudinea de pregatire a scufundarii nu atingea complet punctele de siguranta (precum intr-o scufundare tehnica). Importante erau infloriturile si giubushlucurile pentru amuzamentul turistilor (si un eventual tips, like sau recomandare pe site-urile de socializare) si mai putin planificarile si masurile de siguranta! Marketingul prinde foarte bine si poate vinde (aproape) orice, inclusiv in scufundarile recreationale. Ca turisti si/sau cursanti, incercati sa priviti si analizati sub aceasta cortina publicitara si alegeti in cunostinta de cauza. Obiceiurile nesanatoase de scufundare adoptate de la inceput, sunt mai greu de corectat in timp.

ps: de cele mai multe ori, Agentia progreseaza in standarde si proceduri dar scafandrul (sau centrul de scufundari, dupa caz) ramane ancorat in mediocritate!

In schimb, daca aveti in fatza un scafandru (instructor) tehnic cu acele mii de scufundari tehnice “under the belt” cum se zice… dati mare atentie. Deschideti-va porii cunoasterii caci veti avea de unde (si ce) invata!

Sfatul personal: tratati intotdeauna fiecare scufundare cu maximum de seriozitate. Indiferent daca este una recreationala/sportiva, fara aparente complicatii. Nu va complaceti in “scurtaturi” (atat in scufundari cat si in cursuri), cautati sa invatati si sa va depasiti mereu… Veti fi (placut) surprinsi apoi, sa priviti in urma si sa vedeti diferentele pozitive.

Human Factors Skills in Diving - Micro-class

Human Factors Skills in Diving – Micro-class with T101®

Despre avantajele si implementarea atitudinii Tec in scufundarile Rec… intr-un material urmator!

safety2

ps: opiniile exprimate sunt personale si nu implica in nici un fel agentiile de scufundari pe care le reprezint!

 

Ape linistite,

Costa

T101-Technical & Diving Ops®ScubaTech.EU

YachtDiver.EU

 

Scafandru militar vs comercial vs recreational. Cine-i mai “tare”?

Asa cum sta bine unei comunitati extinse, scantei si orgolii exista de cand lumea si intre scafandri. Cine-i mai mare si mai tare? (sub apa, evident). Scafandrul militar? Cel comercial? Cel tehnic? Cel de salvare? Cel recreational? Sa ne rezumam doar aici si sa nu intram in subdiviziunile fiecarei ramuri unde fiecare cu ai lui pro si contra…

Sa-i luam pe rand, intr-un rezumat deloc tehnic sau stiintific:

combat diversScafandri militari: involuntar, toata lumea se gandeste la US Navy Seals. Partial corect, dar nu in intregime, activitatea lor desfasurandu-se si sub apa, dar nu numai. Mai apropiati de adevar sunt cei din US Navy Divers (ca sa ramanem pe contitentul nord american). Omologii lor de la noi ar fi scafandri militari apartinand Centrului de Scafandri din Constanta care au subdiviziunile de specialitate (EOD, de mare adancime etc). Evident, specialitatea lor este in zona operatiunilor militare, in unele cazuri si comerciale.

Scafandri comerciali: sunt acei scafandri care efectueaza lucrari comerciale (profesionale) sub apa. Fie ca este vorba de platformele offshore sau de scafandri in saturatie, fie ca este vorba de cei ce lucreaza la constructiile/instalatiile inshore, fermele piscicole sau mai noi, la intretinerea eolienelor marine. Au proceduri de lucru foarte bine structurate, echipamente specifice, cursuri de pregatire (pe nivele de adancime) si specializare (taiere si sudura subacvatica, inspectii non-distructive subacvatice, echipament greu, amestecuri de gaze etc) foarte riguroase. La noi in tara, multi scafandri comerciali provin din scafandreria militara (datorita monopolului Statului in domeniu). Certificarile internationale de baza: IMCA ,  ADCI sau HSE.

2013ERDInwsPhotoScafandri de salvare: in genere denumiti “public safety divers” (in special in State), in Romania sunt sub coordonarea IGSU. Activitatea lor este de cautare – salvare – recuperare (in aceasta ordine). Se observa ca NU efectueaza lucrari comerciale si nici operatiuni militare subacvatice. Scopul lor este de cautare de obiecte sau persoane (“pachete”) sub luciul de apa, de salvarea lor (daca este posibil) sau de recuperarea lor (in ultima instanta). Folosesc proceduri si echipamente specializate pentru ape contaminate, sub gheata sau curenti de ape. Agentii specializate: Emergency Response Diving International, Dive Rescue Intl, Team Lifeguard System Inc etc.

policebillmorganScafandri de politie: apartin agentiilor de politie si ordine publica. Au ca scop in principal protectia portuara (inclusiv in implementarea ISPS – SOLAS), precum si in activitatile criminalistice. Colaboreaza cu scafandri salvatori sau tehnici (daca pregatirea si/sau logistica lor nu este suficienta).

coral_nursery_blocks700x450Scafandri stiintifici: reprezinta o comunitate mai redusa si mai putin cunoscuta. Ei sunt specializati pe bio-ecologia mediului marin sau pe arheologia subacvatica. Cu provenienta din ramura scafandrilor recreationali, ei nu efectueaza lucrari comerciale subacvatice si evident, nici activitati militare dar se supun unor reguli speciale referitoare la protectia muncii subacvatice.

women-scuba-divers-underwater-padiScafandri recreationali: entuziasti, iubitori de calatorii, de pesti colorati si de multa distractie, sunt categoria super-usoara a scafandrilor. Au standarde clare si speciale de antrenamente (EUF, RTSC, RTC, RESA etc), functie de agentia certificatoare (PADI, NAUI, SSI, ANDI, GUE, SDI, FEDAS, VDST, FFESSM etc) dar scopul final este acelasi: recreational / de agrement / sportiv. NU sunt calificati a executa nici un fel de activitate subacvatica comerciala sau de SAR (Search And Rescue) subacvatica (nici nu mai discutam despre chestii militare 🙂 ). Nu se scufunda mai mult de -40m si stau in limita “no stop required” (scufundari fara stagii obligatorii de decompresie). Paleta socio-umana este extrem de larga: de la juniori (+10 ani) pana la peste 80 de ani, barbati si femei, mai dolofani sau mai fit… toti pot practica scufundarile recreationale atata timp cat se respecta cerintele medicale si academice corespunzatoare. Sunt organizati fie in centre sau cluburi de scufundari, fie in grupuri reduse de prieteni.

ANDI JJ-CCR L2 13-IMG_7090Scafandri tehnici: sunt divizia “grea” a scafandrilor recreationali. Scufundarile lor sunt fie de adancime si cu stagii obligatorii de decompresie, fie in spatii inchise (penetrari de pesteri, epave sau mine), in circuit deschis (Open Circuit) sau circuit inchis (CCR / Rebreathers). Sau in diverse combinatii a celor mentionate anterior.

Folosesc echipamente si logistica complexe, au o baza teoretica si practica foarte solida. Isi asuma calculat responsabilitati si riscuri extinse atunci cand efectueaza scufundarile planificate cu foarte mare atentie. Agentii certificatoare: ANDI International, GUE, TDI,  IANTD (ca sa mentionez cele mai mari agentii in domeniu). La fel ca si scafandri recreationali, NU sunt certificati pentru lucrari comerciale/militare subacvatice dar datorita pregatirii lor speciale pot asista autoritatile guvernamentale in scufundarile  ce necesita o tehnica si logistica speciala (recuperari “pachete” din pesteri sau de la foarte mare adancime). Inainte de toate, scafandrul tehnic inseamna o siguranta sporita, prin mentalitatea abordarii corespunzatoare a fiecarei scufundari (planificare, logistica etc) indiferent ca este una tehnica sau una recreationala!

Cine este cel mai mare si mai tare sub apa dintre cei mentionati? Aceasta comparatie nu se poate face, deoarece fiecare ramura are o pregatire specifica cu o finalitate foarte bine stabilita. Iar pentru a se ajunge la un nivel inalt de pregatire, fiecare scafandru, fie el militar, comercial sau tehnic, investeste enorm de mult in pregatirea academica si practica, deoarece in aceste domenii, greselile nu sunt permise.

Tot asa este de adevarat ca scafandri comerciali, de politie si militari pot invata anumite tehnici de la scafandri tehnici (sic!). De exemplu, in Spania, foarte des vedem cum trupele din Politie, Protectia Civila sau cele trupele speciale GEAS apartinand de Guardia Civil se antreneaza cu scafandri tehnici! exemple: 1, 2, 3. Din experienta personala: in Octombrie 2008, in Ibiza, i-am avut ca parteneri la un curs Tec pe cei de la Grupo Especial de Actividades Subacuáticas.

GEAS Oct 2008GEAS Oct. 2008

De asemenea, pe cei de la GEAS ii regasim constant in dive show-rile scafandrilor recreationali din Spania alaturi de Proteccion Civil (de exemplu: Mediterranean Diving).

Multe dintre specializarile scafandrilor tehnici (penetrari de epave si pesteri, scufundari de adancime sau sub gheata, scufundari de cautare si recuperare subacvatica, amestecuri de gaze si teoria gazelor, scufundari in costum uscat etc) pot imbunatatii semnificativ capacitatea de operare a scafandrilor comerciali, de salvare, politie sau militari.

In anumite circumstante, autoritatile pot solicita ajutorul scafandrilor non-profesionali (recreationali/tehnici) in anumite activitati subacvatice – in special in cele de cautare-recuperare. In aceste situatii, cel putin doua aspecte trebuiesc luate foarte serios in considerare: responsabilitatea civila si asigurarea legala!

Chiar daca impartim acelasi mediu lichid si aceeasi fizica a lichidelor/gazelor si avem diferente majore in structura de baza a fiecarui tip de pregatire si activitate, cu siguranta avem un numitor comun: cu totii iubim si respectam marea!

Ape linistite,

Costa

(ANDI Instructor Trainer #170, Commercial Air Diver inshore, Public Safety Diver ERDI etc)

T101 – Technical & Diving Ops® Dive Training Center | SC. OmnisMares SRL

www.T101.ro ;

www.ScubaTech.eu

www.YachtDiver.eu

updated: August 17, 2019

European Standard EN250

EN250-Standard

European Standard EN250

Recent, pe blogul PADI Pros Europe, a aparut o notificare (o reamintire de fapt) a unor modificari in standardul “European Standard EN250” dintre care, cel mai important (in opinia mea) se refera la:

“An octopus rig is not a preferred option if the depth is greater than 30m or the water temperature is less than 10°C, instead an alternative fully independent system is advised.”

  • daca adancimea este peste -30m sau temperatura apei este sub +10degC atunci in locul octopusului este necesara o sursa complet independenta de gaz.

Cu toate ca pare a fi o abordare noua care va trebuii implementata de catre toti producatorii de echipamente si implicit va duce la modificari in standardele agentiilor recreationale… totusi ideea nu este noua deloc.

ANDI tec logo

ANDI International

Incepand cu anul 1999, ANDI International a fost prima (si singura) agentie de certificari scuba care a implementat necesitatea utilizarii unui RBS – Redundant Breathing System (impreuna cu Safeair®/Nitrox la nivelul de OWD).

Complementar, in anul 2005, UK Health and Safety Executive (HSE) emitea aceasta afirmatie: “It was shown that SCUBA single demand valve systems capable of meeting the breathing performance requirements of BS EN 250, cannot be relied upon to meet the same requirements when used as part of an ‘Octopus’ system”. Raportul RR341 se poate citi aici si aici.

Este adevarat, tehnologia construirii regulatoarelor (prima etapa in special) a avansat mult dar raman alti factori ce recomanda si impun necesitatea folosirii unui RBS in toate tipurile de scufundari (recreationale si tehnice).

ANDI recomanda urmatoarele configuratii (minime) de RBS in functie de adancime:

– 20 mtr  = 2 Lt

– 30 mtr 3 Ltr

– 40 mtr = 4.5 Ltr

*presiunea de incarcare a cilindrilor RBS: 200bar

De asemenea, alte recomandari sunt valabile, dar detaliarea lor face parte din cursurile ANDI corespunzatoare.

Pentru informatii suplimentare referitoare la cursurile ANDI, nu ezitati sa ma contactati.

ANDI logo transparentApe linistite!

Costa

ANDI Instructor Trainer #170

T101-Technical & Diving Ops®

#T101DiveTrainingCenter

Costumul uscat (Dry Suit) – pro si… pro!

Dry Suit diving
Dry Suit

 

Putine sunt specializarile in scufundari la care sa nu gasesti ceva “contra”. Insa pentru “costumul uscat”, toate sunt in favoarea lui. In urmatoarele cateva randuri, nu voi detalia procedurile de folosire a acestui tip de echipament, ele facand parte din programa de specialitate a mai tuturor agentiilor (ANDI, SDI, PADI, SSI etc), ci voi evidentia cateva aspecte care sper sa va convinga sa va inrolati in acest curs.

  • Confortul termic – evident. In sezonul rece sau in apele temperat-reci. Nu voi pomenii aici de avantajele enorme pe care costumul uscat le are asupra sistemului osos si muscular (dar si asupra sistemului psihic). Inaintarea in varsta si stresul fizic deosebit la care este supus corpul scafandrului se resimt din plin in apa rece. Mult hulitul reumatism nu este un mit din pacate ci o dura realitate. Placerea de a iesii “uscat” dintr-o apa rece, fara dureri de spate si fara tremuraturi nu au cuvinte suficiente de descriere. Impreuna cu o pereche de manusi uscate si o cagula corespunzatoare, scufundarea intr-o apa rece – temperata este la fel de placuta ca una in ape tropicale!
Ice dive

Scufundari sub gheata – Bolboci 2011

  • Scufundarile tehnice in apele tropicale beneficiaza si ele de avantajele costumului uscat. Scufundarile de lunga durata, care necesita stagii de decompresie sau scufundarile de adancime, necesita un confort termic corespunzator (chiar daca temperatura apei depaseste 20-22degC) deoarece prin eliminarea starii de frig (circulatia sanguina este grav afectata) se elimina (sau reduce) un factor important ce poate influenta aparitia DCS-urilor.

Nu uitati insa ca subvesmantul trebuie ajustat corespunzator (polar vs tropical) si de asemenea, ce gaz folositi pentru ajustarea costumului uscat. Argonul este gazul ideal (folosit exclusiv pentru costumul uscat!), urmat de aer, nitroxul “light” (daca nu avem alta optiune) iar la urma… trimix-ul (de evitat datorita pierderilor termice cauzate de He – atat in stratul izolator din costum cat si prin racirea interioara a organismului – dar si a efectului de isobaric counterdiffusion). Sa nu uitam si pretul si procesul de intretinere 🙂

Dahab June 2013

Iunie 2013 – Dahab, Egipt

  • Sursa de flotabilitate suplimentara. In scufundarile tehnice in special, acolo unde echipamentul este “greu”, este necesara fie folosirea unui BCD – Wing cu dublu balon de inflare fie folosirea unui Wing mono bladder dar impreuna cu dry-suit-ul.
  • Confortul termic intr-un costum uscat ramane constant cu adancimea pe cand costumul umed isi pierde din proprietatile termice pe masura ce adancimea (presiunea) creste si neoprenul este comprimat (isi reduce si caracteristica de flotabilitate).
  • Daca esti pasionat de fotografiere – filmare subacvatica, atunci stii prea bine ca miscarile tale vor fi mai lente, mai calculate. Iar o miscare lenta sub apa implica si o racire mai rapida a corpului, in special in costum umed. Costumul uscat in schimb, va elimina acest impediment!
  • Chiar daca la prima vedere costul de achizitie al unui costum uscat poate parea destul de mare, pe termen lung acest cost se amortizeaza iar avantajele enumerate mai sus inclina balanta in favoarea lui.
  • Apele contaminate nu intra in mod normal in nomenclatura academica a scufundarilor recreationale ci a celor de Search & Rescue, dar in aceste medii speciale, costumul uscat (preferabil special conceput pentru asa ceva) este absolut obligatoriu!
DUI Public Safety Diving / SAR dry suit

DUI drysuit

Nu te scufunda in costumul uscat pana nu ai urmat un curs corespunzator sub indrumarea unu instructor. Totul se va face conform unei metodologii aprobate, intr-un mediu controlat (bazin cu adancimea recomandata de minim -5m sau in mare deschisa dar in conditii de confort similare bazinului). Nu experimenta acest gen de scufundari de unul singur, in configuratii noi si/sau in medii acvatice necunoscute.

Ape linistite!

Costa

ANDI IT #170

PADI/SDI/TDI Instructor.

T101 – Technical & Diving Ops ®

ScubaTech®

Nitrox-ul… un “must”!

logo-dive-the-futureIn 1989 atunci cand ANDI International a introdus conceptul de “nitrox” in scufundarile recreationale prin crearea “The first instructor teaching manual for Enriched Air Nitrox diving”, comunitatea scafandrilor a fost sceptica (deoarece in anii anteriori, numai armata si scafandri comerciali aveau acces la echipamentele si antrenamentele cu nitrox).

In 1990 – “The first entry-level Openwater Diver Course incorporating SafeAir / Nitrox for all dives” a luat nastere si de aici implicit, scufundarile au avut o marja sporita de siguranta.

nitrox_safeairIn anul prezent, scufundarile cu nitrox in spectrul recreational sunt deja ceva obisnuit. PADI Nitrox este specializarea cu cea mai mare popularitate in randul comunitatii agentiei cu cel mai mare numar de scafandri recreationali si cea mai mare acoperire globala. ANDI promoveaza nitroxul sub termenul de “SafeAir©” – care este de fapt mult mai mult decat un nume comercial – este un gaz de o puritate superioara standardelor folosite normal in scufundarile recreationale (grade E), calitate care incepe de la procesul de productie (compresor) si stocare (cilindrii) / manipulare (operator) si pana la livrarea lui din regulatorul/detentorul etapei a 2a catre scafandru.

ANDI Romania

ANDI International SafeAir

Cursul de Nitrox, cel pentru primul nivel recreational, are diferite denumiri, functie de agentia certificatoare. PADI il denumeste “Enriched Air Diver” (pana in 40% O2), TDI si IANTD ii spun “Nitrox Diver”, GUE il introduce de la “Recreational Diver Level 1 – Nitrox Diver” la fel ca si ANDI care-l introduce in “Level 1” (*impreuna cu obligativitatea unui RBS ca parte a echipamentului standard!; *primul Level din cele 5 existente; *cu standardele NOAA 1 – 32% si NOAA 2 – 36%).

Nitroxul basic este primul pas. Urmeaza nivelul avansat (TDI cu pana in 100% O2, ANDI cu pana in 50% O2 etc), nivele obligatorii pentru intrarea in zona scufundarilor tehnice.

Nitrox

Enriched Air Nitrox sticker

Beneficiile folosirii nitrox-ului sunt deja binecunoscute: un “bottom time” extins plus durata de suprafata (Surface Interval) intre scufundari redusa. In plus, cantitatea mai redusa de azot din organism ofera o marja suplimentara de siguranta in cazul unor urcari necontrolate (in balon) la suprafata precum si in cazul zborurilor  sau calatoriilor la altitudine (respectati intotdeauna recomandarile DAN si ale agentiei certificatoare referitoare la normele si procedurile de siguranta!). Toate scufundarile tehnice OC & CCR folosesc in planificarile lor amestecurile de nitrox.

Dar, in opinia mea, mai este un avantaj al gazului “nitrox” intr-o problema medicala despre care nu se vorbeste prea mult: osteonecroza disbarica. Putin discutata, de regula nu face obiectul discutiilor in cadrul cursurilor de scufundari recreationale ci mai mult, in cadrul cursurilor de scafandri tehnici. Probabil terminologia sperie si multi instructori recreationali, nestapanind suficient teoria scufundarilor (gazelor, lichidelor, bio-fiziologie etc) aplica principiul… ce nu se poate explica bine, mai bine se evita. Alert Diver explica DON.

In foarte putine cuvinte (si in limbaj nemedical!): scufundarile (de adancime, cu aer comprimat) au efecte asupra oaselor si articulatiilor datorita microbulelor de azot care se formeaza in organism si care, indiferent de cat de bine este planificata scufundarea/decompresia, in anumite circumstante, afecteaza organismul prin eliminarea lor incompleta/improprie. Nu vorbim aici despre accidentele de decompresie.

hyperbaric

Dezavantajele Nitrox- ului? Creste concentratia de O2 din amestec, se reduce adancimea de scufundare. Toxicitatea oxigenului la nivelul sistemului nervos central (CNS) si la nivelul pulmonar sunt factori ce trebuiesc luati de asemenea in considerare. Ceea ce necesita o atentie sporita si un bun control asupra flotabilitatii, planificarii si executarii scufundarii!

TDI Nitrox

De aici, trageti voi concluziile. Oricum, este stiut ca aerul este cel mai prost (impropriu) gaz de scufundare deci nitroxul (impreuna cu fratii mai mari – trimix-ul & heliox-ul, pentru adancimile peste -30m) sunt gazele ideale (respectandu-se bineinteles limitele de siguranta ale presiunilor partiale O2, He si N2 conform agentiei certificatoare) pentru evitarea si eliminarea pe cat posibil a multor probleme medicale cu care ne confruntam mediul subacvatic.

Scufundati-va cu nitrox/enriched air & trimix/heliox NUMAI daca sunteti calificati (certificati) corespunzator si intotdeauna planificati si respectati planificarea!

Ape linistite,

Costa

ANDI Instructor Trainer #170

Sport, Technical, Wrecks, Rebreather CCR, Gas Blender Instructor

updated: Sept. 25th, 2019

Scufundarile recreationale si responsabilitatea civila

 

law

Urmatoarele randuri reprezinta opinia personala, fara a implica agentiile certificatoare pe care le reprezint prin cursurile SCUBA predate (ANDI, PADI, TDI, DDI, EFR, DAN Europe etc).

Scafandru recreational amator sau profesionist, atunci cand mergem sa ne scufundam sau sa urmam un curs SCUBA cu un centru de scufundari, semnam de regula, printre altele, si acele declaratii: medicala pe proprie raspundere (ca suntem apt medical) si de responsabilitate civila – LIABILITY RELEASE AND ASSUMPTION OF RISK AGREEMENT / LIABILITY RELEASE AND EXPRESS ASSUMPTION OFTHE RISK etc – diferite denumiri functie de agentia ce autorizeaza centrul/instructorul (pe scurt, centrul de scufundari/instructorul se obliga sa faca tot ce trebuie legal pentru a iti asigura integritatea fizica pe durata activitatii prestate de el iar tu, iti asumi toate responsabilitatile legale in cazul unor evenimente nedorite). Pana aici, toate bune si frumoase. Stim cine este responsabil, stim ce avem de facut.

T101 stop-sign

Dar cum ramane cu situatia in care, tu – scafandru profesionist (Divemaster, Instructor etc) te scufunzi impreuna cu un grup de prieteni – scafandri amatori – si un eveniment neplacut are loc?

Care este pozitia ta legala in aceasta situatie? Personal, am intrebat diverse persoane, Instructori, Course Directori, Instructori Traineri… Raspunsurile lor… nu m-au lamurit pe deplin, deoarece, din punctul meu de vedere, ca scafandru profesionist, esti intr-o zona gri… posibil interpretabila in aceasta situatie.

Sa ma explic: atunci cand mergi la scufundari cu prietenii tai, nu se semneaza nici o declaratie din cele mentionate. Tu (ca scafandri profesionist), nu reprezinti nici un centru de scufundari. Ei, ca scafandri recreationali amatori – sunt certificati, deci sunt responsabili. Fiecare este responsabil pentru el. Scufundarea are loc in limitele certificarii minime a celui mai putin experimentat din grup. Pana aici, toate bune.

warningDar… sa zicem… un eveniment neplacut are loc. O iesire necontrolata la suprafata, o stare de panica ce are ca rezultat inecul unuia dintre participanti, un defect la echipament ce poate rezulta in una din cele doua cauze anterior mentionate etc.

Inevitabil, se va ajunge la tribunal. Expertize, martori, analize etc… S-au urmat procedurile unei scufundari de agrement in limitele certificarilor si a experientei celui mai novice din grup? S-a intervenit corespunzator dar mai ales, ati fost “pro-activi” pentru preintampinarea evenimentului? Iar aici, tu – ca scafandru profesionist si cu nivelul cel mai mare din grup – ai actionat astfel incat sa preintampini evenimentul? Nu ai semnat nimic dar totusi… esti nivelul superior de pregatire practica si teoretica din grup!

ps: daca in grup sunt doi scafandri profesionisti, cel cu certificarea cea mai ridicata are autoritate. Daca ambii sunt egali in certificare, cel cu experienta cea mai mare are autoritate.

Legal – nu ati semnat niciunul nici un document de eliberare legala de raspundere, caci nu sunteti intr-un curs ci intr-o scufundare de agrement efectuata de comun si mutual acord. Totusi, tu, ca nivel de certificare profesionist, aveai datoria (cel putin morala) sa fi pro-activ. Ai fost? Ai actionat corespunzator? Ai martori?

Acelasi lucur se poate intampla si daca esti scafandru recreational amator iar partenerul tau are un eveniment cu rezultat tragic pentru el. Fie ca este scufundare organizata de un centru sau nu, responsabilitate vei avea.

In anul 2010, in zona El Toro, Spania, un accident de acest gen a avut loc. In 2015, sentinta este data – partenerul de scufundari al victimei este considerat vinovat, agentia asiguratoare are de platit plati compensatorii (incearca sa caute diverse motive pentru a nu o face dar nu reuseste. Atentie deci la respectarea scufundarilor conform certificarilor detinute de participanti!!!).

Ce este de facut in acest caz? Nu ne mai scufundam? Sau avem grija ca la fiecare scufundare sa semnam hartiile inainte de a intra in apa? Sau aplicam regulile de baza invatate in curs pentru a fi un scafandru responsabil si actionam in consecinta?

Greu de raspuns… Fiecare este dator sa analizeze situatia de moment, sa fie responsabil din toate punctele de vedere, sa fie pro-activ… Daca noul partener de scufundare alocat de centru nu vi se pare OK fizic/mental… refuzati respectuos. Este dreptul tau, este siguranta ta. Daca se comporta ciudat – atentioneaza-l pe el si pe divemasterul/instructorul conducator de grup. Daca ati avut o noapte de chef si a doua zi, inca mahmuri, unii au chef de scufundare… sfatuitii prieteneste sa o amane pentru putin mai incolo, cand vor fi OK. Daca echipamentul unuia din grup nu pare OK, ajuta-l sa si-l regleze/fizxeze corespunzator. Faceti scufundari regulat pentru a va mentine in forma. nu va bazati pe buddy-ul vostru. Nu va plafonati ci continuati pregatirea si desavarsirea voastra ca scafandru recreational. Treceti la urmatorul nivel! Analizati non stop scufundare de cand sunteti pe uscat si pana o terminati inapoi pe uscat sau in barca. Ajustati-va planul daca este cazul astfel incat sa fiti mereu in partea safe. Fiti mental pozitivi, hidratati si intr-o forma fizica buna (cel putin decenta). Respectati regulile de baza invatate in cursul de Open Water Diver! Sunt valabile la orice nivel, inclusiv de Advanced Trimix/Cave/CCR. Nu va aventurati acolo unde nu sunteti pregatiti/antrenati/certificati. Nu va lasati partenerul sa depaseasca limitele planificarii. Atentionati-l din timp dar nu va puneti viata in pericol. Iar lista poate continua…

Diving is fun… asa este. Dar constientizati in acelasi timp ca sunteti responsabil totusi si de viata partenerului vostru de scufundari. Iar o secunda de neatentie poate transforma acel “fun” in haos…

be-careful-safety-first-sign-s

Bibliografie:

When a training agency decides it is more important than its instructor members or, worse, the training agency helps the plaintiff sue its own members

 

Ape linistite!!!

Costa

ANDI Tri-Mix Instructor L5, PADI IDC Staff Instructor, TBI Master Class -145m etc.

T101.ro , OmnisMares.com , YachtDiver.ro

 

Snorkel-ul in Tec: moft sau necesitate?

 

diving snorkel

Raspunsul direct si scurt: snorkel-ul NU are ce cauta in echipamentul standard al unui scafandru tehnic.

Nu voi intra adanc in teoria snorkel-ului, fiind binecunoscut in configuratia recreationala. Foarte util atunci cand se fac scufundari in apropiera recifelor si in zonele cu posibili curenti de suprafata, snorkel-ul este un instrument standard in configuratia scafandrilor incepatori. Se poarta pe partea stanga a mastii, atasat cu un mic clip care-i permite ajustarea si eliberarea la nevoie.

In schimb, in scufundarile tehnice, acest accesoriu recreational nu-si are locul. Scufundarile tehnice (fie ele de adancime sau cu penetrare) sunt scufundari avansate, in care planificarea este dusa aproape la extrem , luandu-se in calcul toti factorii posibili (si chiar imposibili) pentru a se acoperi toate situatiile (rele) posibile. Necesitatea unui snorkel in acest gen de scufundari este aproape de zero. Existenta lui pe partea stanga a mastii reprezinta un impediment si un factor ridicat de risc.

Dar, daca din anumite motive considerati ca totusi un snorkel ar fi necesar intr-o scufundare tehnica (de exemplu o scufundare in curenti si unde ambarcatiunea de suport nu va poate recupera relativ usor de la punctul de iesire), atunci va recomand folosirea unui snorkel tip freediving:

freediving snorkelAcest tip de snorkel este simplu, cauciucat, flexibil, se poate rula in podul palmei si tine de rezerva intr-unul din buzunarele costumului uscat, fiind folosit numai la nevoie.

Personal, nu folosesc snorkel-ul in nici o scufundare tehnica si nici nu l-am vazut folosit la scafandri tehnici cu care m-am scufundat in echipa.

Inainte de toate, folositi logica atunci cand va planificati scufundarea si va configurati echipamentul. Pot exista situatii exceptionale care impun reguli exceptionale. Important este ca tu, ca scafandru tehnic, sa intelegi riscurile la care te expui si sa-ti iei toate masurile de siguranta posibile pentru a incheia scufundarea cu bine!

Ape linistite!

Costa

ANDI Tri-Mix Instructor L5 ; TBI Master Class -145m ; PADI IDC Staff Instructor

T101.ro ; OmnisMares.com ; YachtDiver.ro

T101

Top 11 Specializari PADI

PADI-Continuing-Education

PADI, agentia de certificari recreationale cu cea mai mare mare acoperire pe Glob este un lider in domeniul inovativ academic. Metodologia de predare este structurata in asa maniera incat evolutia scafandrului sa fie naturala, cu eforturi minime si accesibila unui public larg de amatori, de la femei la barbati, de la juniori la seniori, de la persoane cu o conditie fizica foarte buna la cei ce stau mai modest la acest capitol.

Specializarile si distinctivele specializari PADI au fost introduse cu scopul de a aprofunda si extinde cunostintele teoretice si practice ale scafandrilor recreationali dincolo de obisnuit. Unele specializari sunt cunoscute, altele (distinctive) sunt mai putin cunoscute, cu aplicatie locala, uneori chiar deosebite sau haioase.

Mai jos, am realizat un “Top 11” al specializarilor PADI, care in opinia mea, sunt importante pentru dezvoltarea unui scafandru recreational complet.

Opiniile sunt personale si nu implica agentia PADI in nici un fel. In timp, lista se mai poate extinde, daca alte specilizari vor fi adaugate pe lista personala de cursuri disponibile.

 

1. PADI Self Reliant Diver: in opinia mea, una dintre cele mai importante specialiizari PADI. Constientizeaza scafandrul recreational asupra necesitatii unei aprofundari mai bune a planificarii scufundarilor, mareste foarte mult marja de siguranta a scafandrului dar si a echipei din care face parte (nu trebuie obligatoriu ca scafandrul sa se scufunde singur pentru a fi in configuratie de self-reliant diver).

 

2. PADI Nitrox Diver: specializarea ce mai populara. Primul pas spre scufundarile tehnice (in materie de teorie si aplicatie a gazelor), mareste timpul de scufundare efectiva (bottom time), reduce timpul intre scufundari (surface interval), mareste marja de siguranta la timpul de “no fly”.

 

3. PADI Dry Suit Diver: curs foarte important, mai ales in zonele cu ape temperate-reci. Recomandat in scufundarile tehnice, mareste confortul termic reducand astfel sansele unor accidente de decompresie.

 

4. PADI Wreck Diver: cui nu-i place sa exploreze epavele? Dar cati le exploreaza in conditii de siguranta?!?

 

5. PADI Deep Diver: mai toata lumea “calca stramb” si impinge limita de adancime la limita sigurantei dar fara sa constientizeze ca adancimea, un pic de deco si configuratia recreationala nu prea fac casa buna.

 

6. PADI Underwater Navigator Diver: pentru multi, chiar si orientarea pe uscat este o problema. Insa orientarea sub apa este o arta, care odata stapanita, face scufundarile relaxante si placute.

 

7. PADI Technical Rescue Diver: aici intram putin in zona scufundarilor tehnice si vei invata cum sa asisti corespunzator un scafandru tehnic.

 

8. PADI OceanReef Integrated Diving Mask & UW Comms: pana nu demult apanajul scafandrilor comerciali, scufundarile cu Full Face Mask sunt tot mai accesibile si scafandrilor recreationali. Avantaje? Confort termic, camp vizual extins, izolare fata de mediul posibil contaminat, comunicatie sub apa prin voce intre scafandri dar si cu suprafata, o siguranta sporita in scufundarile tehnice in cazul unor valori ale PPO2 ridicate.

 

9. PADI Search & Recovery Diver: vei invata tehnici utile de cautare si recuperare sub apa a unor obiecte de mici dimensiuni. Nu este o calificare profesionala deci nu vei avea dreptul de a executa servicii profesionale.

Nota: nici o certificare de scufundari recreationale nu iti confera dreptul profesional si legal de a executa servicii comerciale subacvatice. Este adevarat, unele specializari sau cursuri de scafandri recreationali/tehnici confera abilitati sporite, informatii teoretice sau practice foarte valoroase pentru anumite genuri de scufundari (de adancime, cu penetrari in pesteri sau epave, operatiuni de cautare si salvare etc) comerciale, utilitare sau militare.

 

10. PADI Sidemount Rec/Tec Diver: tot mai popular in ultima perioada, configuratia sidemount (fie ea “monkey” – cu un cilindru sau completa – cu 2 sau mai multi cilindrii), ofera numeroase avantaje: confort in echipare/dezechipare, mobilitate sub apa, siguranta sporita, posibilitati de explorare a locurilor greu accesibile etc.

 

11. PADI Peak Performance Buoyancy: probabil de aici incepe un scafandru bun – de la flotabilitate. Fie ca vei face fotografii subacvatice, penetrari de epave sau vei evolua spre scufundarile tehnice, flotabilitatea este cruciala si te va distinge de un scafandri mediocru.

Specializarile si distinctivele PADI prezentate sunt disponibile la cerere celor interesati. Unele necesita o logistica mai deosebita, asa ca o planificare din timp este necesara. Va rog contactati-ma pentru informatii suplimentare si programari.

 

Ape linistite!

Costa,

PADI IDC Staff Instructor #976872 ANDI logo transparentPADI

ANDI Tri-Mix Instructor #8347

https://www.T101.ro

 

Scufundari tehnice in Marea Neagra. De ce “tehnice”?

 

Insasi prin numele ei, Marea Neagra ne da o idee asupra capriciilor pe care le ascunde. Numele de “neagra” pare a avea diverse surse: fie din cuvantul scitic “Axaina”, din turcescul “Karadeniz” (ambele insemnand Marea Neagra) fie din faptul ca atunci cand este furtuna (care se monteaza foarte repede), culoarea ei devine neagra… Faptul de a fi scafandru de Marea Neagra echivaleaza la calibru cu cei din Marea Nordului, Marea Baltica sau apele UK. Se spune ca cine invata scufundarile in Marea Neagra, se va descurca oriunde. Ceea ce nu este departe de adevar.

Si totusi… de ce scufundari tehnice in Marea Neagra?

 

Scufundarile de la mal sunt in configuratie recreationala, doar daca scafandrul doreste o config Tec pentru antrenamente. Majoritatea epavelor (submarinul SC-213, cargo-urile: Medy, Arkadia, You Xiu, Sadu, Paris) se incadreaza in maxima a -35m, ceea ce este in limita scufundarilor recreationale.

Insa cateva epave intra deja in zona -45…-50m. Distrugatorul Moskva, cargo-urile Maria Bacolita & General Turner…

Se stie ca aerul (cel cu O2=21% si N=79% ; valori rotunjite) este cel mai prost gaz pentru scufundare. Ideal ar fi amestecul de aer imbogatit cu oxigen in limita MOD, pana la adancimea de -30m iar peste aceasta adancime, amestecurile de trimix (He, O2, N). Ca nu procedam mereu ca la carte… sunt factori diversi care ne influenteaza. Capacitatea tehnica – logistica, echipamentele mai de calitate si cu un service corespunzator, pretul gazelor, pretul cursurilor… comoditatea.

Daca la scufundarile la epavele pana in -35m, o certificare de Basic Nitrox este suficienta pentru folosirea unui EANx care sa extinda bottom time-ul si sa reduca din surface interval, la celelalte scufundari este obligatoriu o certificare tehnica care sa includa proceduri de decompresie. Certificarea minima recomandata: TDI Decompression Procedures, Dsat Tec 45, ANDI TSD L3, IANTD Advanced Nitrox or echivalent.

O astfel de scufundare, include obligatoriu in echipament, un set dublu de cilindri (sau sidemount) plus cilindri de deco conform planificarii facute in echipa. Seturile de regulatoare, wing, lumini de navigatie/semnalizare, cutite, SMB-uri etc pentru un echipament scuba tec sunt de la sine intelese. Ceea ce vreau sa subliniez este ca nu se accepta scufundarea cu monobutelie si configuratie recreationala!

Si totusi… de ce in Tec? Cu o adancime maxima de -45… -50m (-46m la Moskva, la partea inferioara a carmei), probabil veti spune ca si in Rec, mentinandu-se o maxima de -40m se poate vizita putin epava. Teoretic… corect. Practic – gresit.

Da – conform tabelelor de scufundari recreationale create de PADI, la adancimea maxima de -40m avem un timp maxim de 9minute pana se intra in “deco”. Pentru o scurta readucere aminte, orice scufundare in mediul lichid (inclusiv scufundarea recreationala) implica un proces de compresie si unul evident, de decompresie. Terminologia corecta este de “no stop required” si nu cea de “no deco dive”. Oprirea de 3-5min la -5m este o masura suplimentara (si recomandata) de precautie pentru eliminarea excesului de azot din organism pana la limita iesirii in relativa siguranta la suprafata.

Acum… daca scadem din cele 9minute totale permise un numar de 2minute necesare coborarii pana la adancimea maxima, alte 3min pana la urcarea la punctul de “safety stop” atunci mai raman efectiv un maxim de 4minute de bottom time. Evident, financiar nu este rentabil sa faci o scufundare a carui cost de transport si timp de deplasare este destul de ridicat, pentru doar 4 minute de scufundare efectiva. Mai ales cand nu vorbim despre o scufundare la adancime extrema ci de una la limita recreationala. Dar nu aici este marea problema.

In tot acest mini plan, nu am discutat deloc despre consumurile de gaze, despre regula treimii, despre eventualitatea unui eveniment nedorit de out of air sau freeflow, despre termoclina extrem de puternica (uneori si 15degC diferenta) si supraincalzirea la suprafata (mai ales vara si in costum uscat), despre vizibilitatea variabila de la +2 la +10m, despre curentii de fund sau de suprafata, despre factorii de stres psihologic si fizic…

Toti acesti factori luati individual sau cumulati, fac scufundarile (tehnice) in Marea Neagra sa fie incadrate la categoria scufundarilor grele. Dorite de multi, realizate de putini, scufundarile tehnice la epavele de adancime pot fi plasate cu siguranta in topul oricarui clasament de profil.

 

Cursuri de scafandri tehnici sub licenta ANDI International  (de la Basic Nitrox la Advanced Trimix) sunt disponibile la cerere. Va rog contactati-ma via email sau mobil pentru o oferta personalizata.

 

Ape linistite!

Costa (ANDI Tri-Mix Instructor L5 #8347, TBI Trimix Master Class -145m etc)

Illimita… de la Rec la full Tec si mai departe!

 

T101.ro

Octombrie 28 – Noiembrie 12, 2014. Pentru a 3a oara in centrul de scufundari Rubicon Diving Center din insula Lanzarote (Canary Isl, Spain) – centrul Head Quarter ANDI Europe. Motivul: un pachet hard-core de cursuri tehnice sub licenta ANDI International.

Coordonatori cursuri: Christian Massaad (ANDI Instructor Trainer Director #16) si Dop Koot (ANDI Instructor Trainer #131).

Studenti: subsemnatul pentru cursurile Tri-Mix Instructor L5 (Advanced Trimix), Gas Blender & Service Technician si JJ-CCR diver L2 si Gabriel U. pentru cursul de Tri-Mix Diver L5 (plus a try CCR & DPV).

Conditiile de curs si antrenamente: top din ceea ce exista pe piata in domeniu. Spatiu dedicat (sala teorie si zona echipamente) pentru Tec, bankuri de incarcare si panou de mixare gaze, compresor Bauer Verticus 5 cu filtraj suplimentar pentru indeplinirea standardelor ANDI de calitate a gazelor si Nuvair pentru amestecuri nitrox recreational, doua RHIB-uri de mare capacitate (8,5m lungime si motoare de 2x150hp & 260hp), echipamente pentru toate gusturile si Tec & Rec (rebreathere JJ & Meg, DPV-uri Tec Bonex etc), mijloace de transport absolut noi si confortabile, servicii curente in peste 5 limbi de circulatie internationala etc.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA tanks gear

Inceputul cursului l-am avut prin intrarea in a ceea ce numim “dark zone”: rebreatherele (Closed Circuit Rebreather). Teoria ca teoria, dar practica – scufundarea cu aceste masinarii de recirculat gazele este o cu totul noua experienta. Insa… placerea si avantajele sunt enorme si sunt pe deplin satisfacut de pasul facut in aceasta directie. Echipamentul ales este JJ-CCR, o bijuterie marca CE. Pe durata cursului am avut 7 scufundari in mare deschisa la care am mai adaugat inca 4 scufundari la finalul stagiului de pregatire. Timpul mediu de “bottom time” a fost de 1h cu adancimi intre -15 si -20m. In ciuda temperaturii apei destul de acceptabile (+23degC), toate scufundarile au fost la costum uscat 🙂

Pachetul urmator de cursuri a inclus Service Tehnician si Gas Blender – unde teoria ANDI este extrem de bine structurata, toate afirmatiile, procedurile, standardele etc fiind fundamentate pe ceea ce industria comerciala si profesionala in domeniu o foloseste de ani de zile. Compatibilitatea si constructia echipamentelor, reactiile lor cu aerul, aerul imbogatit cu oxigen, oxigenul si celelalte gaze folosite, tehnicile de manipulare etc fiind practic o adevarat stiinta dar pe care din pacate, multi, foarte multi din domeniul recreational o ignora fie din necunoastere fie din rea vointa. Practica cursului de Gas Blender s-a combinat excelent cu cel de Tri-Mix L5 unde am avut de mixat gazele pentru scufundarile de adancime.

Costa - strap mask

Din pozitia de candidat Tri-Mix Instructor L5, l-am avut cursant pe Gabi – un model de seriozitate si profesionalism. De fapt, la acest nivel, fara seriozitate si profesionalism nu ai ce cauta! Instructor PADI OWSI, scafandru tehnic (ANDI Technical TriMix L3 – in August 2012 – cand l-am avut cursant la Marea Neagra cu scufundari la submarinul SC-213 si distrugatorul Moskva, DSAT Tec 65 diver – curs urmat de el ulterior in Malta), Gabi s-a dovedit a fi studentul ideal, facandu-mi viata de instructor mult mai usoara in fatza celor doi Instructori Traineri.

Primele 3 scufundari de adancime au fost sub supravegherea lui Dop, in acest timp Chris fiind intr-un curs de JJ-CCR L5 (unde au fost pana la -130m cu DPV-uri!).

Partea de “uscat” a cuprins o introducere mai profunda in teoria scufundarilor de adancime, in special a planificarilor de EXPLORARE, cu timpi lungi de bottom si fara restrictie la timpii de deco si configurarea echipamentelor necesare, pregatirea echipamentelor si mixarea gazelor pentru scufundarile planificate, logistica etc.

Dupa o scufundare de incalzire si acomodare cu “bestiile” (2x12l otel la 300bar plus stage-urile necesare: 2x11l +1x7l aluminiu) in care ne-am refresh-uit skill-urile deja stiute, au urmat cele 4 scufundari in care adancimea si task load-urile au crescut progresiv. Temperatura de afara (peste 25degC), costumul uscat, “bestiile” (2×18.1kg fiecare, fara gaze, backplate, regulatoare etc) in spate, ajustarea stage-urilor – daca la inceput ne cam ridicau pulsul la +100 si ne aduceau aminte de sala de gym (nevizitata de ceva timp) sau de pista de alergare (omisa si ea),  au parut insa din ce mai usor de usoare pe masura ce avansam in curs. Profilul scufundarii ne provoca de fiecare data: intrarea negativa cu tot echipamentul in spate/lateral, verificarile de siguranta (2-5-10m), schimburile de gaze, viteza de coborare (peste 20m/min), curentii variabili de la palierele de decompresie etc – toate astea si-au dovedit inca odata necesitatea pasilor marunti si al graduarii treptate a efortului (atat fizic cat mai ales psihic!).

Mixing gases JJ-CCR checking thread

Scufundarea de final, sub coordonarea lui Chris, a fost absolut superba, la adancimea maxima de -90m cu un bottom time de 20min si un runtime de 95min. Locatia (Playa del Carmen), canioanele si lava vulcanica cu forme impresionante, cavernele, coralii mediteraneeni,  vizibilitatea de +30m, temperatura confortabila de +19degC la adancimea maxima.

95min de placere pura! Totul executat ca la carte!

profile -90m

Au urmat apoi cateva zile in care Gabi s-a delectat cu un try JJ-CCR si combinatia lui favorita: sidemount & DPV iar eu m-am scufundat cu noua mea febletze: JJ-CCR (ca sa ne cunoastem mai bine).

In 2003 cand am admirat pentru prima oara lumea subacvatica din postura de proaspat scafandru recreational PADI Open Water, nu credeam ca voi ajunge departe (din punct de vedere profesional) cu acest hobby. Despre scufundarile tehnice nu stiam mai nimic. In 2007 cand mi-am obtinut brevetul de PADI Open Water Instructor… scufundarile cu trimix erau undeva departe… in cloud. Erau intr-o zona crepusculara, nu neaparat neinteresant ci mai degraba… ceva dificil, periculos…

Anii au trecut. Am inceput incet incet sa cochetez cu scufundarile tehnice, mai intai din postura de scafandru, descoperind pas cu pas avantajele Tec, lumea noua ce se deschidea in fatza mea si astepta sa fie explorata. Ca instructor de scufundari recreationale, am simtit ca trebuie sa invat mai mult, pentru a oferi la randul meu mai multe informatii viabile, din propria experienta teoretica & practica. Si uite asa, in pasi marunti, am ajuns la un nou punct de lansare, cel in care scufundarile de (mare) adancime & explorare si scufundarile pe CCR nu mai sunt o (totala) necunoscuta ci o parte din mine.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ce va urma? Explorari cat mai multe, scufundari pe CCR, scufundari de mare adancime… informatii si experiente noi pe care apoi sa le pot impartasi si celor ce doresc sa patrunda in “dark side-ul” fara limita de adancime, runtime si deco time, configuratie, OC/CCR…

JJ-ANDI

 

Ape linistite!

Costa

(ANDI Tri-Mix Instructor L5, ANDI JJ-CCR L2, ANDI Gas Blender & Service Technician etc).

Info: T101.ro