Un curs de prim ajutor…

Acum cateva saptamani in urma, am participat la un curs de prim ajutor, gratuit, organizat de catre o institutie din Constanta. Cu toate ca sunt instructor certificat EFR & DAN Europe, am vrut sa-mi reimprospatez informatia si sa vad si un alt punct de vedere, cursul fiind prezentat de catre personalul SMURD.

Nota: opinia prezenta este personala si nu implica nici una dintre partile mentionate.

Organizarea cursului a fost bine structurata si prezentata de catre cadrul activ SMURD Constanta. Prezenta a fost destul de numeroasa, undeva la 30 de persoane. Din pacate, majoritatea era mereu cu ochii pe ceas, interesul fiind probabil pentru certificatul de absolvire si mai putin pentru informatia prezentata.

S-au atins in detaliu procedurile de acordare a primului ajutor, in special a masajului cardio-respirator, atat la adulti cat si la copii precum si ajutorul secundar (electrocutari, inec etc).

Nu s-a discutat insa deloc despre folosirea echipamentelor automate de defibrilatie (Automated External Defibrilator sau Defibrilator Extern Automat) si despre administrarea oxygenului. (DEA incep sa fie din ce in ce mai prezente in spatiile publice aglomerate: aeroporturi, gari etc).

Cursul de baza SMURD a durat aproximativ 5 ore. Cursurile de voluntariat SMURD sunt insa mult mai complexe si depasesc cu mult nivelul de baza deoarece includ un numar foarte mare de ore de teorie si practica reala pe autospeciale SMURD.

Pentru comparatie, un curs de prim ajutor (Emergency First Response sau Basic Life Support & First Aid – DAN Europe) contra cost, dureaza intre 8 si 10h si include primul ajutor (CPR) si ajutorul secundar (First Aid) in diverse situatii (electrocutari, arsuri, fracturi, inec etc), utilizarea defibrilatorului extern automat (demo cu simulari pe manechin) si acordarea primului ajutor folosind oxigenul. Sunt incluse materiale video detaliate si manuale (in format pdf) precum si teste finale. Numarul de participanti este restrans pentru o mai buna distributie a informatiei teoretice si practice.

Toate cursurile sunt in concordanta cu recomandarile ILCOR, ambele agentii (EFR & DAN Europe) fiind recunoscute de institutii internationale de renume: US Coast Guard, Italian Coast Guard, Finnish Boarder Guard, NOAA, ADC, Carabinieri, International Yacht Training, New Zealand Qualifications Authority, Korean Body Guard Martial Arts Association, National Academy of Sports Medicine US, California Department of Corrections and Rehabilitation, American Council on Exercise etc. De asemenea cursurile EFR & DAN Europe sunt recunoscute si acceptate de catre agentiile certificatoare in domenul scufundarilor sportive (pentru nivelele profesionale Divemaster si superior – sunt obligatorii).

Alte cursuri disponibile sunt: Oxigen First Aid for Scuba Diving Injuries  & First Aid for Hazardous Marine Life Injuries (lista este insa mai extinsa).

Cursul mai sus mentionat a fost interesant, util dar din pacate, incomplet. De asemenea, numarul mare de participanti face imposibila distribuirea calitativa a informatiei fiecarui participant in parte. Evident, cantitatea si calitatea informationala detinuta de personalul SMURD este impresionanta, cu mult peste ceea ce poate asimila in cateva ore o persoana obisnuita, neimplicata in activitate de prim ajutor sau medicala!

Cursurile EFR & DAN Europe sunt valabile 2 ani de zile dupa care se recomanda refacerea lor din cel putin doua motive: 1) regulat apar modificari in practicile recomandate si 2) ca personal non-profesional, lipsa practicii regulate duce la diluarea/pierderea informatiei asimilate anterior. Personalul paramedic efectueaza aceste reimprospatari mult mai des si mai intens in baze special amenajate.

Nu lasa evenimentele neplacute sa te prinda nepregatit, indiferent ca esti la locul de munca, pe strada sau acasa!

ps:

112 – apelul de urgenta national si european

113 – apelul unic de urgenta national pentru persoanele cu dizabilitati de auz.

Costa

ANDI Instructor Trainer #170

DAN Europe Instructor #187305 & EFR Instructor #976872.

T101 – Technical & Diving Ops® Dive Center / Centru Scafandri

 

Scafandru de Epave / Wreck Diver

 

Epavele reprezinta un punct de atractie pentru multi scafandri, un varf al pregatirii lor profesionale, o experienta unica in scufundari. Candva pline de viata, epavele au o istorie trista, in marea lor majoritate fiind rezultatul fie al unor erori de navigatie, al unor decizii murdare de sabotare sau al uratelor conflicte militare. In anii recenti, unele state au inceput sa scufunde nave in mod intentionat, creeand recife artificiale si implicit puncte de atractie pentru turistii scafandri. Bineinteles, navele sunt ecologizate mai intai si apoi scufundate planificat.

Epavele prezinta o atractie care poate fi insa fatala. Tratate fara respect sau cu aroganta, epavele pot fi adevarate capcane mortale.

Adeseori, ati vazut pe forumuri de specialitate sau in diverse materiale publicate pe net, discutii si comentarii pe tema: cine-i mai bun: “scafandrul de epave sau cel de pesteri” sau “care scufundari sunt mai periculoase/grele: cele in pesteri sau cele in epave” etc.

Adevarul este ca asa cum fiecare scufundare recreationala are particularitatea ei si nu sunt doua scufundari la fel, tot asa si scufundarile in pesteri si in epave au particularitatile lor cu punctele lor “pro” si “contra”.

Din pacate, marketingul “cave” functioneaza mult mai eficient ceea ce face ca scufundarile in pesteri sa aiba suprematie media in fata scufundarilor in epave. Probabil multi dintre cei ce au deschis drumurile scufundarilor tehnice acum multi ani au avut ocazia sa se scufunde preponderent in pesteri (cele din Florida si Mexico fiind cele mai faimoase) si de aceea nu si-au mai batut capul prea mult cu epavele.

Pesterile sunt clasificate mereu in “spatii inchise – overhead” avand cursuri de sine statatoare (TDI, GUE, ANDI, UTD) pe cand scufundarile la/in epave au statut de “specializare” (PADI, TDI/SDI) si mai putin de “curs overhead” dedicat. Sunt insa agentii (ANDI, IANTD, SSI, NAUI, UTD) unde exista cursuri dedicate overhead pentru “cave” & “wreck”. La unele agentii definita “wreck” nu apare deloc (GUE). In schimb, cursurile altor agentii (BSAC, CMAS) trebuiesc urmate cu precautie deoarece standardele sunt oarecum depasite sau mult prea simpliste.

Totusi, certificarile finale difera de la agentie la agentie, chiar daca se refera, cel putin teoretic, la (relativ) acelasi nivel de brevetare. Sa nu uitam ca “aroma” finala a cursului si antrenamentului este data de experienta si abilitatea instructorului de a oferii informatiile necesare si de a impinge limitele scafandrului cursant spre progres.

De aceea, in general, este foarte greu de facut un tabel al echivalentelor intre cursuri pe agentii diferite, deoarece fiecare agentie are plusurile si minusurile ei la limitele de adancime si timpii de scufundare/decompresie, gazele folosite, standardele, metodologiile de predare academica etc.

Revenind la epavele noastre, pe blogul lui Andy Davis – Scuba tech Philippines, a fost recent publicat un material bine documentat – The anatomy of an effective wreck diving course pe care vi-l recomand spre citire.

De asemenea, cartea lui Gary Gentile – “The Advanced Wreck Diving Handbook” va poate fi de folos, chiar daca sunteti un scafandru cu experienta la epave. Cartile lui Steve Lewis – “The Six Skills and Other Discussions” & “Staying Alive” va vor ajuta foarte mult in consolidarea unor informatii tehnice generale foarte utile in scufundarile sportive si tehnice.

advanced_wreck_diving_handbook_coverthe-6-skillsstaying-alive

Orice material teoretic este foarte binevenit pentru un bagaj de cunostinte mai bogat. Dar, inainte de a va aventura la scufundari “la” si “in” epave, urmati un curs corespunzator! Numai asa veti intelege pe deplin frumusetea si duritatea unei epave. Nu lasati ego-ul si ignoranta sa va domine.

Si stati in limitele pentru care ati fost certificat si antrenat. Chiar daca tentatia este mare, viata are prioritate.

Cursurile si antrenamentele de “wreck diver” pe care le ofer sub standardele agentiei ANDI sunt urmatoarele:

–        ANDI SafeAir Wreck Diver L1: -40m, penetrare: light zone

–        ANDI Technical Wreck Diver L2: -40m, penetrare: no limit, no jumps

–        ANDI Technical Trimix Wreck Diver L3: -50m, penetrare: no limit, 1 jump.

Urmatoarele nivele sunt ANDI TriMix Wreck Diver L4 & ANDI Exploration TriMix Wreck Diver L5.

Pentru informatii suplimentare, planificari si scufundari la epave, nu ezitati sa ma contactati.

Ape linistite,

Costa

ANDI Technical Trimix Wreck Instructor L3

ANDI Exploration Trimix Wreck Diver L5

ANDI Instructor Trainer 170

T101 – Technical & Diving Ops® – Dive center

ANDI – dive the future

andi-courses

In urma cu peste 13 ani,  luam contact cu lumea subacvatica prin primul meu curs de PADI Open Water Diver cu certificarea pe 07 Martie 2003, in Barcelona.

padi-owdPe 08 August 2006 deveneam Divemaster in Mallorca iar pe 02 Martie 2007 – PADI Open Water Scuba Instructor in Barcelona.

padi-dm padi-owsi

 

 

 

 

In 22 Oct 2008 – Advanced Nitrox Diver TDI pentru ca pe 11 Martie 2010 sa devin Instructor Advanced Nitrox TDI.

tdi-adv-nitrox-instr

ANDI tec logoDe ce am ales ANDI International?

Introducerea in lumea scufundarilor tehnice a fost in 2008 cand deveneam TDI Decompression Procedures Diver.

In 2010 cand am trecut la nivelul TDI Extended Range, Chris (ownerul Rubicon Diving Center, Lanzarote, acolo unde am mers pentru antrenamente) imi propune pentru prima data sa fac un cross-over la ANDI International (American Nitrox Divers Inc. International).

safeairhLa acel moment, am refuzat, necunoscand agentia si nimic despre ea. Timpul a trecut, am mentinut contactul cu Chris care ulterior mi-a trimis manualele ANDI (pentru nivelele tehnice echivalente celorlalte agentii) pentru consultare.

Am inceput sa le citesc si… am inceput sa ma interesez mai mult despre aceasta agentie ANDI International.

Am descoperit cu mare si placuta surprindere o agentie de scufundari tehnice care se potrivea mult mai bine profilului meu, prin prisma profesionala a abordarii academice si practice a scufundarilor.

Prima impresie a fost legata de manuale tehnice: extrem de bine elaborate, cu teorii si proceduri bine fundamentate pe date stiintifice emise de agentii cu greutate (Compressed Gas Association, NASA, NOAA, US Navy etc) sau de studii si experimente recunoscute (aprobate) in domeniu. Nimic surprinzator, tinand cont ca fondatorul, CEO ANDI, Ed Betts este inginer cu numeroase proiecte tehnice in domeniul calitatii gazelor sub presiune. Deci, nimic dupa ureche, nimic la intamplare.

Si spun asta in cunostinta de cauza, eu trecand deja prin doua agentii tehnice (TDI si Dsat Tec care este divizia tehnica a PADI) si citind si manualele altor parti competitoare pe piata.

dsat-tec-deepFiind o persoana cu un background profesional tehnic, pentru mine informatiile concrete valoreaza mai mult decat cele bine marketate!

Apoi, ANDI International are o istorie care incepe in 1988, fiind una dintre promotoarele multor tehnologii si proceduri de varf de astazi, cu o multitudine de “Firsts” pe lista:

The first instructor teaching manual for Enriched Air Nitrox diving. (1989)
The first instructor teaching manual for Technical / Decompression diving. (1991)
The first integrated teaching system for Enriched Air Nitrox diving. (1989)
The first entry-level Openwater Diver Course incorporating SafeAir / Nitrox for all dives. (1999)
The first entry-level OWD course using rebreathers. (Dolphin SCR in Germany – 2001)
The first Gas Blender training program, industry wide. (1990)
The first Gas Mixture Validation Record Book safety method. (1989)
The first Enriched Air Nitrox Service Technician training program, industry wide. (1990)
The first manufacturer-endorsed equipment standards. (1989)
The first manufacturer-endorsed rebreather training manual (Dräger Atlantis 1994)
The first Breathing Gas Purity standards for gases other than Air. (1989)
The originator of the “Oxygen Compatible Air” standard. (1990)
The first Enriched Air cylinder inspection sticker, color wrap decal and cylinder contents tag. (1989)
The only Oxygen / EAN compatibility designation sleeves and stickers. (1991)
The first international dealer network of Enriched Air Facilities. (1991)
The first multi-agency, multi-level professional liability insurance program. (1992)
The first insurable/insured Enriched Air Nitrox training program. (1990)
The first multi-language offering of textbooks & training materials for advanced diving technologies.  (Hebrew, Chinese, Italian, Greek, German, Dutch, Spanish, Korean, Japanese, Swedish, French, etc.)
The first international training agency to offer the full range of diver education. (1999)
The first training agency-supported Deco software – ANDI DivePlanner (1993) & ANDI-Gap 2005

• The first diver training agency to qualify ISO 9000 accreditation. Sept. 2008.

• The leader in educational quality assurance with the best safety record of any
international training agency. While others make this claim, they cannot truthfully
state that their record reads, “No training accidents; no claims made”

Pe partea academica, ANDI International (EUF certified) acopera o gama greu de egalat:

Facts:

Ceea ce ANDI a introdus acum multi ani de zile dar a fost combatut puternic la acea vreme (nitrox-ul de exemplu) – este acum foarte popular.

ANDI are un sistem de certificare bazat pe nivele de complexitate, 5 la numar. Nu adancimea este scopul principal ci capacitatea scafandrului de a controla in bune conditii configuratia echipamentului, numarul de cilindrii fiind corelat (cu adancimea si spatiul de scufundare: non sau overhead) la fiecare nivel astfel incat progresul sa fie graduat, stabil si sigur.

ANDI promoveaza utilizarea RBS (Redundant Breathing System sau Pony) inca de la primul nivel de Open Water. Recent, HSE a publicat recent un raport care intareste aceasta procedura (citeste European Standard EN250 de pe blog).

ANDI promoveaza conceptul de SafeAir®, gazul ultra-purificat.

08airspecs-standardsPentru profani – nu reprezinta decat un moft.

Pentru cei ce inteleg cu adevarat fizica gazelor si a materialelor folosite in echipamentele de scufundari (incepand de la statiile de procesare si incarcare a gazelor si pana la regulatorul 2nd stage final) dar si a scufundarilor de mare adancime – este o necesitate!

Sa mai mentionez ca sunt agentii de scufundari care au copiat (cu mici modificari, uneori chiar stangace) manualele elaborate de ANDI? Nu dau nume dar ele exista 🙂

Ceea ce mi-a placut foarte mult la ANDI este gandirea “open mind”.Fiecare scafandru este unicat, fiecare scufundare (sau gen de scufundari) necesita un profil si o abordare personalizata. Asa cum imi place sa zic, suntem DIR dar suntem “open mind”!

Un plus mare la ANDI este conectivitatea directa si constanta cu instructorii. Si spun asta bazandu-ma pe experienta personala destul de… amara pe care o am (am avut-o) cu alte agentii foarte cunoscute care isi aduc aminte de tine (ca instructor) doar atunci cand ai de platit taxa anuala de membru! O agentie face asta chiar daca nu mai sunt membru la ei de ceva timp 😀

Nu cred ca exista agentie “perfecta” asa cum nu exista nici configuratia perfecta, conditii perfecte (de scufundare) sau lume perfecta. Fiecare agentie de certificari are plusurile si minusurile ei. Ramane doar la latitudinea noastra sa exploatam la maxim ceea ce se potriveste cel mai bine cu profilul si viziunea personala in lumea scufundarilor.

ANDI-Europe este Regional HQ care se ocupa de zonele geografice Europa, Asia, Africa si Latin America. Alte regionale locale sunt ANDI Hellas, ANDI Adria, ANDI Israel dar toate sunt umbrela ANDI-Europe.

ANDI Intl. nu are un marketing puternic. Nu vinde orice si oricum. Nu foloseste cuvinte holistice pentru a impresiona auzul. Nu merge pe cantitate ci pe calitate.

Numarul de Instructori Traineri este la acest moment de doar 169 iar cel al Instructor Trainer Director-ilor este sub 20.

Si asta intr-o agentie internationala cu 29 de ani de existenta!

Aceste motive enumerate mai sus m-au determinat sa continui si sa ma concentrez exclusiv pe filozofia ANDI. Am continuat scufundarile si aprofundat partea academica obtinand gradual nivelele superioare pana la ANDI Tri-Mix Instructor L5 (Noiembrie 2014).

Si astfel, in data de Octombrie 14, 2016 deveneam ANDI Instructor Trainer L3 SafeAir – Normoxic Trimix.

andi-it-166Dupa 13 ani, 7 luni si 8 zile de la prima certificare de PADI Open Water Diver 😛

ANDI ITC a durat 10 zile si s-a desfasurat (01-10 Oct 2016) la sediul ANDI Europe HQ – centrul de scufundari Rubicon Diving Center din Playa Blanca, Lanzarote Isl (Spain).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Rubicon Diving Center

Coordonatori de curs:

Christian Massaad – ANDI ITD #16 (aka “the diving machine”) si Dop Koot – ANDI ITD #17 (aka “the Encyclopedia”)

Nota: ITD = Instructor Trainer Director (echivalentul Course Director Examiner – PADI)

 

Participanti si absolventi:

Mark Hage din The Netherlands – Level 3 OC
Daniel Malfanti din Chile – Level 3 OC
Mike van Splunteren din Lanzarote, Spain – Level 3 OC & Side Mount
Constantin “Costa” Benedic din Romania – Level 3 OC (subsemnatul).

andi-itc-final andi-team

 

 

 

 

 

Au fost 10 zile intense de aprofundare a noilor standarde si a principiilor ANDI si de finisare a informatiilor deja stiute. S-a discutat despre diversele teorii de decompresie, configuratii de echipamente, s-au facut scufundari in sidemount, backmount si cu DPV.

Atmosfera a fost destinsa, fiecare participant la curs aducand plusul experientei personale ceea ce a fost un castig pentru noi toti.

Acest nou nivel imi da posibilitatea de a acoperii o gama de servicii mult mai bogata: toate cursurile de scafandri sportivi (sau de agrement/recreationali) si de scafandri tehnici, atat pentru nivelul de “diver” cat si “instructor”.

costa-chris dop-costa

 

 

 

 

 

andi-safeair-training-facility-round-v2In Romania, cursurile sport & tech ANDI sunt disponibile prin “T101 – Technical & Diving Ops®” – Training Facility AERO-001, cu extindere si la alti instructori si centre in 2017 si in viitor.

ANDI Romaniaeste un site cu caracter informational despre cursurile si noutatile din lumea ANDI International – ANDI Europe.

Pentru informatii suplimentare, ma puteti contacta direct la adresele de email:

costa [ at ] andi-europe.eu

info [ at ] t101.ro

 

Ape linistite!

Costa, ANDI IT 170

 

Navigatia, scufundarile si factorul uman.

poseidon_by_genzomanPrimul pas pe un vapor l-am facut undeva cand eram in clasa a 2a. Si de atunci, s-a rupt filmul vietii normale si terestre. Apa de tank a intrat in sange si acolo a ramas. In 1992, pe cand aveam 19 ani, m-am angajat la primul meu loc de munca… evident, pe vapor. Si de atunci, aproape 24 de ani au trecut, aproape toti pe mare. Am lucrat pe tankuri petroliere, pe veliere de croaziere, pe pasagere de lux sau nave de expeditii, pe superyachturi private sau de charter…

AlfaNeroAm lucrat cu echipaje multinationale/multiculturale, din cele mai diverse, mai ciudate sau mai interesante. Fiecare interactiune are ceva unic, diferit, ceva ce nu prea gasesti in nici un curs terestru de pregatire. Distanta in timp si mii de mile marine fata de familie si prieteni isi pun amprenta pe fiecare navigator, indiferent de pozitia la bord. Pe mare, la ore sau zeci de ore distanta de primul uscat civilizat sau de primul ajutor, tu esti medicul sau pompierul de serviciu. Nu e nimeni altcineva, acolo, in mijlocul marii, sa-ti spuna sa te dai la o parte ca sa-ti salveze pielea. Acolo se lucreaza in echipa. De la rutina zilnica la situatiile de urgenta. Trebuie sa te intelegi, sa colaborezi cu cei din jur, fiecare conform atributiunilor de munca sau de urgenta (rolul de echipaj). Totul functioneaza ca un mic oras unde fiecare departament are atributiunile lui bine definite pentru ca toata activitatea, ca nava, sa fie un tot unitar.

STCWAntrenamentele de baza, pentru fiecare functie in parte pe mare se fac conform unor standarde internationale. Toti (indiferent de functia detinuta la nava) urmeaza aceste cursuri obligatorii, fie ca sunt de supravietuire pe mare, de prim ajutor sau de lupta contra incendiului (lista cursurilor obligatorii sau facultative este cu mult mai lunga!), in speranta ca niciodata nu va avea nevoie de ele. Unii se implica in aceste antrenamente (la uscat sau la bordul navelor), altii le trateaza cu superficialitate. Chiar daca au ceva vechime pe mare si stiu foarte bine riscurile la care sunt expusi totusi ignora antrenamentele bazandu-se pe experienta anilor pe mare. Acea periculoasa automultumire (complacency). Si mereu iti zici in gand… sper sa nu-l am pe cel din urma in echipaj. Unii sunt realisti asupra pericolelor care sunt la tot pasul pe mare, altii se cred mici supermani…

Eu am o vorba: creierul uman e cea mai mare curva. Stiu, nu suna academic. Pe mare nu esti academician. Esti navigator. Si chiar daca esti academician, in situatii limita titulatura conteaza mai putin. Ce conteaza este sangele rece si antrenamentul tau. Si al echipajului. Si un pic de noroc.

safety-first-safety-always-sign-k-0477Acolo, statisticile (reale din pacate, dar pur matematice) frumos inflorate grafic sunt reci fata de realitatea si viata de pe mare. Manualele de psihologie, “coaching” sau “training” (ca tot sunt la moda), de cele mai multe ori scrise sau prezentate de persoane care nu au nici macar simpla experienta a vietii terestre, par doar niste copii triste a unor romane ieftine. Echipajul este un mare conglomerat de care depinde buna functionare si supravietuire. A ta, a tuturor, a navei si a marfii. Este un “big brother” la o scara diferita, dar cu zero optiuni de a devenii celebru.

De ce am facuta aceasta analogie intre navigatie si scufundari? Ambele au in comun factorul uman. In ambele situatii, supravietuirea (fizica dar si psihica) depinde de felul in care factorul uman se comporta, atat in individual cat mai ales in echipa (stiindu-se foarte bine ca efectul de “turma” este greu de controlat cand este vorba de panica). Si in scufundari, calitatea partenerului este esentiala. De ea depinde siguranta ta (si a grupului) si buna dispozitie. Dar asa cum mereu recomand cursantilor: fi tu bine pregatit si nu te increde niciodata 100% pe cel de langa tine. Pe uscat, la briefing pare a fi foarte increzator pe el, dar intr-o anumita situatie de stres minim, sub apa… poate degenera dintr-o situatie usor controlabila intr-una de nivel maxim de stres. Recomand citirea cartilor: “The six skills and other discussions” si “Staying alive” scrise foarte bine de catre Steve Lewis. Nimeni nu poate prezice cum se va comporta o persoana intr-o anumita situatie limita. Chiar daca standardele de antrenamente sunt relativ asemanatoare, urmand recomandarile EUF si WRTSC, factorul uman joaca si aici un rol important. Unii se automultumesc in nivelul profesional atins, altii vor prefera sa-si autoadministreaza din cand in cand cate un dus rece si sa-si reanalizeze nivelul de pregatire teoretic si practic pentru a trece la un nivel superior. Ceea ce inseamna per total, siguranta si placere in scufundare pentru el si pentru echipa lui!

Un foarte mare avantaj pe care profesia de navigator (la punte sau masina in special) il are in practica scufundarilor este, in opinia mea, cunoasterea foarte bine a arhitecturii unei nave (in general vorbind, deoarece exista evident diferente constructive intre tipurile de nave).

MARYAHPentru scafandrul ce doreste o explorare profunda si sigura a unei epave, cunoasterea general constructiva a unei nave ii confera avantajul de a intelege mult mai bine locul de scufundare de la prima vedere, de a se orienta mai bine in interiorul epavei, de a recunoaste in avans locurile potential periculoase, de a gasi mai usor solutii in situatii mai stresante in timpul penetrarii epavei.

You Xiu radarSC213ZenobiaYou Xiu aft

Pentru un navigator, o epava nu va fi niciodata doar un maldar de fiare ruginite, indiferent de stadiul de degradare al structurii submerse. Pentru un navigator, o epava va fi intotdeauna o mica parte din el, chiar daca direct nu au apucat sa se cunoasca la suprafata. Un navigator va trata intotdeauna epava ca pe ceva intim, ceva unic, greu de inteles de fiinta pur terra firma si profana… O epava a avut candva o istorie. Unele au avut un trecut militar glorios, altele au avut un sfarsit tragic… Noi, navigatorii – scafandri, tratam intotdeauna nava/epava cu respect. Pentru ca stim ca de ea depinde viata noastra. Atat la suprafata cat si sub apa.

Ape linstite,

Costa, ANDI Tri-Mix Instructor L5, navigator de cursa lunga 🙂

T101 – Technical & Diving Ops®

 

OMS Ocean Wing Single Bladder 27l/60lbs

11518012_oms_oceanwing60lbsred_1-510x51011518012_oms_oceanwing60lbsred_2-157x157

Eram in cautarea unui nou BCD – Wing care sa-mi inlocuiasca vechiul Diverite Rec series (de aprox. 20.4l capacitate) si care sa-mi ofere confort, siguranta si flotabilitatea dorita atunci cand eram in configuratie Tec mai complexa (multiple stage-uri). Dupa o cercetare atenta de piata, am ales modelul “Ocean Wing Single Bladder” produs de catre OMS (Ocean Management System).

Este un wing tip “horseshoe”, de constructie robusta (1000 denier nylon) oferind o capacitate de aprox 27kg (60lbs) si care poate satisface fara probleme doleantele oricarui scafandru tehnic ce cauta un produs de inalta calitate (in August 2014, compania OMS a fost achizitionata de catre grupul DUI-BtS).

Harnasamentul ales: “OMS Continuous Wave (DIR)” si backplate de otel.

Dupa cateva usoare testari in apa Marii Negre, proba de foc a fost sesiunea de scufundari tehnice la faimoasa epava “Zenobia” din Cipru:

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=oTiuJB4Dg5g[/embedyt]

Ocean Wing-ul s-a comportat excelent, cilindrii de 2x12l + 3 stage-uri de 11l (plus accesoriile suplimentare) neridicand nici o problema de flotabilitate si stabilitate pe parcursul scufundarilor efectuate. Furtunul de inflare-dezinflare este robust si usor accesibil. Pe centrul chingii de fixare, prezinta o serie de 3 orificii (sus si jos) pentru ajustarea confortabila a backplate-ului astfel incat accesul la robinetii cilindrilor sa fie cat mai confortabil si de asemenea trim-ul sa poata fi ajustat cat mai fin. Pe partea stanga jos este montata supapa de suprapresiune. Fermoarul care inchide imbracamintea wing-ului este de constructie solida. Trebuie tinut cont insa ca, datorita capacitatii mari (27l), inflarea wing-ului (la adancime) de la zero (din “negativ”) la “neutru” dureaza cateva secunde.

“Horseshoe”-ul, asa cum se stie, este un wing preferat de catre scafandri tehnici avansati, deoarece echilibrarea gazului in interiorul balonului necesita putina experienta, comunicarea facandu-se numai prin partea superioara a balonului (nu si prin parea inferioara cum este in cazul wing-ului tip “donut”). In acest fel, daca incarcatura de stage-uri “trage” scafandrul pe o parte (de regula stanga, conform amplasarii DIR a stage-urilor), atunci se lasa un volum de gaz putin mai mare in aripa stanga (prin inclinarea pe partea dreapta) si in acest fel, surplusul de gaz compenseaza perfect lestul suplimentar.

 

OMS-Scubapro-Analox-Shearwater-OrcatorchCuloarea aleasa de mine a fost rosie, dar bineinteles ca modelul se gaseste si pe negru.

Punctajul acordat: 5/5.

In Romania,  toate celelalte echipamente si accesoriile OMS sunt disponibil spre comercializare prin distribuitorul autorizat – “SC OmnisMares SRL“.

D610+ Orcatorch

D610+

Orcatorch” este un brand chinezesc care produce lanterne atat pentru SCUBA Diving cat si pentru activitati outdoor, tactical/militare si de uz general. Putin cunoscuta la noi, dar cu prezenta constanta pe la dive show-rile de profil din Asia si nu numai, Orcatorch prezinta o linie de fabricatie moderna cu echipamente si produse competitive in industria de profil.

Am decis sa testez modelul D610+ ca lumina principala, o lanterna tip canistra . Cu doar 791 de grame in greutate (fara baterii), lanterna este extrem de usoara si practic de montat pe cureaua harness-ului. Ofera 3 nivele de intensitate a luminii (data de un LED model CREE XHP70): 2400lumeni (cu 1h30min de functionare), 800lumeni (cu 6h20min) si 180lumeni (cu 14h40min de functionare). Butonul de pornit/oprit si de schimbare a nivelelor de intensitate este situat pe canistra. Bateriile folosite sunt 26650 – 2 bucati. Distanta de luminare pe uscat: 251m. Adancimea maxima de lucru: -150m. Plus rezistenta la impact in urma caderii de la 1.5m inaltime.D610 SPCSVine la pachet compet, incluzand cele doua baterii, incarcatorul, garnituri, manerul Goodman. Adica “ready to go”.

D610+ Package

D610+ Orcatorch

Testarea a avut loc la epava “Zenobia” din Cipru. “Zenobia” a fost o nava tip RO-RO care se afla scufundata la adancimea maxima: -42m, pe bordul babord. Lungimea epavei 172m. Suport logistic: Dive-in Larnaca.

Lanterna D610+ s-a comportat excelent. Cu 2 unghiuri de acoperire: 8 grade (semnalizare) si 60 grade (video), lanterna a fost de un real folos atat in suplinirea celor doua lumini video folosite (2 x 3600lumens Light4Me) cat si la semnalizari (atat in spatii inchise cat si in afara epavei!) foarte eficiente! Am folosit-o tot timpul la intensitate maxima (2400lumeni) si am obtinut o autonomie impresionanta de peste 3h.

Primele 3 scufundari (din seria de 9) au fost parte restanta din cursul tehnic ANDI Technical Tri-Mix L3 inceput la Marea Neagra, restul de scufundari fiind de explorare a epavei.

Filmarea este facuta de catre Dragos Calistru (cu un GoPro Hero 3+ Black), luminile subacvatice si editarea video imi apartin.

4.4 din 5 stele: cele cateva sutimi in minus se datoreaza faptului ca la iesirea cablului din canistra, protectia este un arc de plastic si nu din otel, ceea ce i-ar fi oferit un plus de rezistenta. Oricum, manevrata cu atentie, conexiunea nu are probleme mecanice.

D610+ cable protection

Cu un raport pret / calitate excelent, lumina principala de scufundari “Ocratorch D610+” este o optiune ce merita luata in considerare atunci cand doriti un produs de calitate, cu performante demne de luat in considerare dar cu un pret decent.

Luminile de scufundari (principale, back-up, video etc) Orcatorch sunt disponibile in Romania prin distribuitorul autorizat OmnisMares SRL pe T101 Shop.

 

Ape linistite,

Costa / ANDI TMI L5

T101 – Technical & Diving Ops®

www.T101.ro

Calitatea gazului (SCUBA) respirat.

 

08AirSpecs - standards

Divers Alert Network, binecunoscuta agentie ce activeaza in domeniul SCUBA (educational, medical, asigurari), a publicat recent o nota informativa prin care se atrage atentia scafandrilor si centrelor de scuba asupra verificarii si pastrarii calitatii gazului folosit in scufundari.

Totusi, aceasta concluzie nu este deloc noua. Inca din anul 1987, ANDI International promoveaza folosirea unui gas de o calitate superioara celui “grade E” (folosit in mod uzual in industria SCUBA).

ANDI breathing gas standardsUn centru acreditat ANDI International (ANDI Facility) care ofera (are dreptul sa afiseze si promoveze) SafeAir®   trebuie sa faca dovada unei verificari trimestriale (trimisa la ANDI HQ) a calitatii gazului folosit in scufundari, verificare facuta de un laborator autorizat.

Considerat de unii ca fiind excesiv de restrictiv, pe motiv ca pana acum, nimic (grav) nu s-a intamplat din cauza gazului “normal” folosit in scufundari, standardul ANDI priveste spre viitor (asa cum a demonstrat-o de nenumarate ori) si impune aceste limite tocmai pentru a oferii scafandrilor sportivi/tehnici un gaz respirabil de o calitate superioara, fiabil in orice conditii de scufundari (inclusiv in conditii extreme, atunci cand un cumul de factori pot avea rezultate neplacute asupra echipamentului si pot periclita siguranta scafandrului).

 

ANDI tec logo

Ape linistite,

Costa

ANDI Tri-Mix Instructor L5, ANDI JJ-CCR L2, ANDI Service Technician & Gas Blender

Conteaza numarul de scufundari?

 

Am avut acest material pregatit de ceva timp dar am ezitat sa-l public inca pana recent cand, am dat de urmatorul link video pe Facebook:

Valerie Taylor & Morey eel

Am comentat acolo, in stilul meu personal, ca asa ceva este inacceptabil, atat din punctul de vedere al interactiunii cu viata marina cat si a echipamentului. (nota: din cateva cautari pe google am dedus ca aceasta filmare este destul de veche. Probabil, la acea vreme, asa ceva era considerat OK). Raspunsul primit, a continut printre altele si informatia ca diverul in persoana este un “SSI Platinum Pro 5000 Diver“, o personalitate in lumea scufundarilor…

Si tot recent, pentru a nu avea doar un simplu exemplu, am avut placerea de a face doua scufundari recreationale, undeva in Caraibe… Ghidul, un ex-marine cu multa experienta sub apa. Partea comerciala – distractiv, cu explicatii si ghidusii sub apa… Partea safe? …

 

scuba_signs_numbersCu siguranta, de multe ori ati avut ocazia sa va scufundati in diverse locuri din lume si sa intrati in contact cu ghizi profesionisti (divemasteri) sau instructori care, in prezentarea sumara (dar obligatorie) inaintea oricarei activitati mentionau: 5… 10 sau chiar 15 mii de scufundari la activ.. Un numar impresionant, greu de atins de foarte multi dintre noi, poate niciodata. Dar… reprezinta acest numar mare de scufundari ceva? Are o asa de mare greutate in personalitatea celui ce se recomanda, ca fiind un “Master of the Masters”, un “Master Jedi” al scufundarilor comparativ cu instructorul tau care poate abia avea 1000 de scufundari in logbook? Este acea persoana aproape de perfectiunea in scufundari (teorie + practica), tinand cont de experienta orelor sub apa?

safety-first-safety-always-signDin deformatie profesionala (navigator), intotdeauna privesc partea de “safety” inaintea celorlalte bonus-uri. Pe mare, siguranta ta si a echipajului (pasagerilor) are prioritatea. Apoi urmeaza nava si bunurile transportate.

Ca instructor  de scufundari tehnice, totul incepe, continua si se termina cu “safety”. Am inceput scufundarile de agrement ca toata lumea, asa cum se incepe, ca recreational Open Water. Am urmat calea fireasca a progresului si intr-un tarziu am descoperit scufundarile tehnice. A fost un “reset”, “reboot”… un stop si de la capat.

Oferind consultanta in domeniul scufundarilor de agrement pe superyacht-uri, combin cele doua caracteristici profesionale intr-una singura, cautand (si gasind) locuri si proceduri/metodologii de imbunatatire a sigurantei in scufundari chiar si acolo unde totul pare OK.

Pony-Cylinders-SizesRevenind la cele 5… 10 – 15 mii de scufundari… conteaza? Depinde! Trebuie analizat background-ul persoanei iar acesta se va reflecta indirect in modul de planificare si executare a scufundarilor. Daca acea persoana are marea majoritate a scufundarilor executate in “navy”, “army” sau “commercial”… din pacate, pentru mine… nu prea conteaza! No offense! Scufundarile militare/comerciale nu au nimic de a face cu o scufundare de agrement! Activitatea sub apa de infiltrare, minare/deminare, atac si ce mai sunt specifice sau de lucrari comerciale sub apa (tot respectul si admiratia pentru activitatea depusa!!!)… NU dau absolut nici o valoare in executarea unei scufundari de agrement de calitate. Nu mai vorbesc de o scufundare tehnica unde diferenta este enorma! (Scufundarile militare si comerciale au cu totul o alta pregatire iar scopul lor final este diferit de cel al scufundarilor sportive).

Nici daca acea persoana are marea majoritate scufundarilor executate ca “recreational” (deci nu militar/comercial dar nici ca scafandru tehnic)… nu este obligatoriu ca nivelul sau sa fie excelent. Va avea o experienta deosebita in interactiunea cu publicul, nivelul academic va fi foarte bun, va fi (foarte) confortabil in apa dar… Am vazut, de nenumarate ori, scafandri recreatioanali cu un nivel academic avansat, cu mii de scufundari in spate dar care aveau (mari) imperfectiuni in planificarea scufundarilor pe care le conduceau. Din obisnuinta “recreationala”, masurile de siguranta era tinute la minimum necesar ( atat cat cerea agentia certificatoare). Tehnicile de scufundare nu excelau (este o diferenta intre a fi confortabil in apa sau a fi un foarte bun scafandru recreational si a fi un “Jedi Tec”). Atitudinea de pregatire a scufundarii nu atingea complet punctele de siguranta (precum intr-o scufundare tehnica). Importante erau infloriturile si giubushlucurile pentru amuzamentul turistilor si mai putin planificarile si masurile de siguranta! ps: de cele mai multe ori, Agentia progreseaza dar scafandrul (sau centrul de scufundari, dupa caz) ramane ancorat in mediocritate!

In schimb, daca aveti in fatza un scafandru (instructor) tehnic cu acele mii de scufundari tehnice “under the belt” cum se zice… dati mare atentie. Deschideti-va porii cunoasterii caci veti avea de unde (si ce) invata!

Sfatul personal: tratati intotdeauna fiecare scufundare cu maximum de seriozitate. Indiferent daca este una recreationala/sportiva, fara aparente complicatii. Nu va complaceti in “scurtaturi” (atat in scufundari cat si in cursuri), cautati sa invatati si sa va depasiti mereu… Veti fi surprinsi apoi, sa priviti in urma si sa vedeti diferentele.

Despre avantajele si implementarea atitudinii Tec in scufundarile Rec… intr-un material urmator!

safety2

ps: opiniile exprimate sunt personale si nu implica in nici un fel agentiile de scufundari pe care le reprezint!

 

Ape linistite,

Costa

T101 – Technical & Diving Ops®

Scafandru militar vs comercial vs recreational. Cine-i mai tare?

 

Asa cum sta bine unei comunitati extinse, scantei si orgolii exista de cand lumea si intre scafandri. Cine-i mai mare si mai tare? (sub apa, evident). Scafandrul militar? Cel comercial? Cel tehnic? Cel de salvare? Cel recreational? Sa ne rezumam doar aici si sa nu intram in subdiviziunile fiecarei ramuri unde fiecare cu ai lui pro si contra…

Sa-i luam pe rand, intr-un rezumat deloc tehnic sau stiintific:

combat diversScafandri militari: involuntar, toata lumea se gandeste la US Navy Seals. Partial corect, dar nu in intregime, activitatea lor desfasurandu-se si sub apa, dar nu numai. Mai apropiati de adevar sunt cei din US Navy Divers (ca sa ramanem pe contitentul nord american). Omologii lor de la noi ar fi scafandri militari apartinand Centrului de Scafandri din Constanta care au subdiviziunile de specialitate (EOD, de mare adancime etc). Evident, specialitatea lor este in zona operatiunilor militare, in unele cazuri si comerciale.

 

Scafandri comerciali: sunt acei scafandri care efectueaza lucrari comerciale (profesionale) sub apa. Fie ca este vorba de platformele offshore sau de scafandri in saturatie, fie ca este vorba de cei ce lucreaza la constructiile/instalatiile inshore, fermele piscicole sau mai noi, la intretinerea eolienelor marine. Au proceduri de lucru foarte bine structurate, echipamente specifice, cursuri de pregatire (pe nivele de adancime) si specializare (taiere si sudura subacvatica, inspectii non-distructive subacvatice, echipament greu, amestecuri de gaze etc) foarte riguroase. La noi in tara, multi scafandri comerciali provin din scafandreria militara (datorita monopolului Statului in domeniu). Certificarile internationale de baza: IMCA sau ADCI.

 

2013ERDInwsPhotoScafandri de salvare: in genere denumiti “public safety divers” (in special in State), in Romania sunt sub coordonarea IGSU. Activitatea lor este de cautare – salvare – recuperare (in aceasta ordine). Se observa ca NU efectueaza lucrari comerciale si nici operatiuni militare subacvatice. Scopul lor este de cautare de obiecte sau persoane (“pachete”) sub luciul de apa, de salvarea lor (daca este posibil) sau de recuperarea lor (in ultima instanta). Folosesc proceduri si echipamente specializate pentru ape contaminate, sub gheata sau curenti de ape.

 

policebillmorganScafandri de politie: apartin agentiilor de politie si ordine publica. Au ca scop in principal protectia portuara (inclusiv in implementarea ISPS – SOLAS), precum si in activitatile criminalistice. Colaboreaza cu scafandri salvatori sau tehnici (daca pregatirea si/sau logistica lor nu este suficienta).

 

coral_nursery_blocks700x450Scafandri stiintifici: reprezinta o comunitate mai redusa si mai putin cunoscuta. Ei sunt specializati pe bio-ecologia mediului marin sau pe arheologia subacvatica. Cu provenienta din ramura scafandrilor recreationali, ei nu efectueaza lucrari comerciale subacvatice si evident, nici activitati militare dar se supun unor reguli speciale referitoare la protectia muncii subacvatice.

 

women-scuba-divers-underwater-padiScafandri recreationali: entuziasti, iubitori de calatorii, de pesti colorati si de multa distractie, sunt categoria super-usoara a scafandrilor. Au standarde speciale de antrenamente, functie de agentia certificatoare (PADI, NAUI, SSI, ANDI, GUE, SDI, FEDAS, VDST, FFESSM etc) dar scopul final este acelasi: recreational / de agrement / sportiv. NU sunt calificati a executa nici un fel de activitate subacvatica comerciala sau de SAR (Search And Rescue) subacvatica (nici nu mai discutam despre chestii militare 🙂 ). Nu se scufunda mai mult de -40m si stau in limita “no stop required” (scufundari fara stagii obligatorii de decompresie). Paleta socio-umana este extrem de larga: de la juniori (+10 ani) pana la peste 80 de ani, barbati si femei, mai dolofani sau mai fit… toti pot practica scufundarile recreationale atata timp cat se respecta cerintele medicale si academice corespunzatoare. Sunt organizati fie in centre sau cluburi de scufundari, fie in grupuri reduse de prieteni.

 

ANDI JJ-CCR L2 13-IMG_7090Scafandri tehnici: sunt divizia “grea” a scafandrilor recreationali. Scufundarile lor sunt fie de adancime si cu stagii obligatorii de decompresie, fie in spatii inchise (penetrari de pesteri sau epave), in circuit deschis (Open Circuit) sau circuit inchis (CCR / Rebreathers). Sau in diverse combinatii a celor mentionate anterior. Folosesc echipamente si logistica complexe, au o baza teoretica si practica foarte solida. Isi asuma calculat responsabilitati si riscuri extinse atunci cand efectueaza scufundarile planificate cu foarte mare atentie. Agentii certificatoare: ANDI International, GUE, TDI,  IANTD (ca sa mentionez cele mai mari agentii in domeniu). La fel ca si scafandri recreationali, NU sunt certificati pentru lucrari comerciale/militare subacvatice dar datorita pregatirii lor speciale pot asista autortatile in scufundari ce necesita o tehnica si logistica speciala (recuperari “pachete” din pesteri sau de la foarte mare adancime). Inainte de toate, scafandrul tehnic inseamna o siguranta sporita, prin mentalitatea abordarii corespunzatoare a fiecarei scufundari (planificare, logistica etc) indiferent ca este una tehnica sau una recreationala!

Cine este cel mai mare si mai tare sub apa dintre cei mentionati? Aceasta comparatie nu se poate face, deoarece fiecare ramura are o pregatire specifica cu o finalitate foarte bine stabilita. Iar pentru a se ajunge la un nivel inalt de pregatire, fiecare scafandru, fie el militar, comercial sau tehnic, investeste enorm de mult in pregatirea academica si practica, deoarece in aceste domenii, greselile nu sunt permise.

Tot asa este de adevarat ca scafandri comerciali, de politie si militari pot invata anumite tehnici de la scafandri tehnici (sic!). De exemplu, in Spania, foarte des vedem cum trupele din Politie, Protectia Civila sau cele trupele speciale GEAS apartinand de Guardia Civil se antreneaza cu scafandri tehnici! exemple: 1, 2, 3. Din experienta personala: in Octombrie 2008, in Ibiza, i-am avut ca parteneri la un curs Tec pe cei de la Grupo Especial de Actividades Subacuáticas.

GEAS Oct 2008GEAS Oct. 2008

De asemenea, pe cei de la GEAS ii regasim constant in dive show-rile scafandrilor recreationali din Spania alaturi de Proteccion Civil (de exemplu: Mediterranean Diving).

Multe dintre specializarile scafandrilor tehnici (penetrari de epave si pesteri, scufundari de adancime sau sub gheata, scufundari de cautare si recuperare subacvatica, amestecuri de gaze si teoria gazelor, scufundari in costum uscat etc) pot imbunatatii semnificativ capacitatea de operare a scafandrilor comerciali, de salvare, politie sau militari.

In anumite circumstante, autoritatile pot solicita ajutorul scafandrilor non-profesionali (recreationali/tehnici) in anumite activitati subacvatice – in special in cele de cautare-recuperare. In aceste situatii, cel putin doua aspecte trebuiesc luate foarte serios in considerare: responsabilitatea civila si asigurarea leagala.

Chiar daca impartim acelasi mediu lichid si aceeasi fizica a lichidelor si avem diferente majore in structura de baza a fiecarui tip de pregatire si activitate, cu siguranta avem un numitor comun: cu totii iubim si respectam marea!

 

Ape linistite,

Costa

(ANDI Tri-Mix Instructor L5, Commercial Air Diver inshore etc)

T101 – Technical & Diving Ops® – SC. OmnisMares SRL

www.T101.ro ; www.OmnisMares.com

European Standard EN250

EN250-Standard

European Standard EN250

 

Recent, pe blogul PADI Pros Europe, a aparut o notificare (o reamintire de fapt) a unor modificari in standardul “European Standard EN250” dintre care, cel mai important (in opinia mea) se refera la:

“An octopus rig is not a preferred option if the depth is greater than 30m or the water temperature is less than 10°C, instead an alternative fully independent system is advised.”

  • daca adancimea este peste -30m sau temperatura apei este sub +10degC atunci in locul octopusului este necesara o sursa complet independenta de gaz.

Cu toate ca pare a fi o abordare noua care va trebuii implementata de catre toti producatorii de echipamente si implicit va duce la modificari in standardele agentiilor recreationale… totusi ideea nu este noua deloc.

ANDI tec logo

ANDI International

Incepand cu anul 1999, ANDI International a fost prima (si singura) agentie de certificari scuba care a implementat necesitatea utilizarii unui RBS – Redundant Breathing System.

Complementar, in anul 2005, UK Health and Safety Executive (HSE) emitea aceasta afirmatie: “It was shown that SCUBA single demand valve systems capable of meeting the breathing performance requirements of BS EN 250, cannot be relied upon to meet the same requirements when used as part of an ‘Octopus’ system”. Raportul RR341 se poate citi aici si aici.

Este adevarat, tehnologia construirii regulatoarelor (prima etapa in special) a avansat mult dar raman alti factori ce recomanda si impun necesitatea folosirii unui RBS in toate tipurile de scufundari (recreationale si tehnice).

ANDI recomanda urmatoarele configuratii (minime) de RBS in functie de adancime:

– 20 mtr  = 2 Lt

– 30 mtr 3 Ltr

– 40 mtr = 4.5 Ltr

*presiunea de incarcare a cilindrilor RBS: 200bar

De asemenea, alte recomandari sunt valabile, dar detaliarea lor face parte din cursurile ANDI corespunzatoare.

Pentru informatii suplimentare referitoare la cursurile ANDI, nu ezitati sa ma contactati.

ANDI logo transparentApe linistite!

Costa

ANDI Tri-Mix Instructor L5

T101 Tech & Dive - R

T101 – Technical & Diving Ops®