Rec: putin deco – moft sau ruleta ruseasca

 

Revolver

Conform definitiei generale a scufundarilor recreationale, decompresia este acel stadiu al unei scufundari in care anumite paliere de oprire in timpul ascensiunii spre suprafata sunt obligatorii pentru a permite azotului acumulat in exces in organism sa fie eliminat fara complicatii medicale ulterioare. Stim cu totii ca pe masura ce adancimea de scufundare creste, timpul pe care tabelele recreationale ne lasa sa-l petrecem acolo se micsoreaza drastic.

Daca conform tabelelor de scufundari recreationale PADI, la adancimea de -18m putem sta maxim 56min, la adancimea de -40m acest timp se reduce la nu mai mult de 9min. O optiune (recreationala) de a mari acest timp de scufundare este folosirea aerului imbogatit cu oxigen (denumit si Nitrox) cu singurul dezavantaj de reducere a adancimii pe masura ce concentratia de oxigen din gazul respirat creste.

Dar cum ramane cu situatia in care ne scufundam in limitele recreationale, cu monobutelie (aer sau nitrox) si intram in putin deco? Este sfarsit de lume? Oare 5 sau 10 minute acolo de penalizare conteaza asa de mult?  La urma urmei, pe masura ce urci, computerul de scufundare recalculeaza non-stop cantitatea teoretica de azot (nitrogen) din corpul tau, te opreste la diverse adancimi, eventual iti impune un safety stop mult mai lung (sa nu uitam regulile de “emergency decompression” din tabelele PADI) si la suprafata iesi “curat”. Asta sa fie tot?!?

Scufundarile recreationale au fost bine gandite la origine, cu o marja destul de mare siguranta atunci cand acele tabele au fost create. Pentru femei si barbati, copii si adulti, mai “fit” sau mai “dolofani”. Iti limiteaza timpul maxim de “bottom time” si te obliga sa iesi la suprafata cu minim 50bar in cilindrul de scufundare. Pana aici toate bune si frumoase. Iar statistica arata ca isi dovedesc eficacitatea. Atunci… de ce sa ne riscam si sa intram in acel “putin” deco?

Sa intram putin cu imaginatia intr-o scufundare obisnuita, la o epava, langa un recif… Un grup de… 4 scafandri + ghidul de scufundare. Grupurile sunt de cate 2 scafandri, de conditie fizica medie. Totul decurge bine si frumos. Adancimea stabilita este undeva la, sa zicem, -30m. Timpul maxim de “bottom” este de 20min. Dar frumusetea epavei ii impinge pe toti sa se apropie de limita celor 20min si chiar sa si o depaseasca cu aproape 5min. Incepe ascensiunea spre suprafata. Toti sunt cu zambetul de 180 de grade pe fatza. Dar deodata, la -25m adancime, regulatorul unuia dintre scafandri intra in free flow. Intr-o secunda, tensiunea in grup creste instant. Buddy-ul ii ofera relativ rapid octopusul celui in dificultate. Dupa cateva zeci de secunde de stres maxim, situatia pare sa revina sub control. Ghidul ii conduce in continuare spre suprafata, in limitele vitezei maxime de urcare de 18m/min. Reciful vertical plin de viata nu mai are nici un farmec… ei trebuie sa ajunga rapid la -5m pentru a face safety stop-ul. Stresul isi spune cuvantul, cei doi respira destul de accelerat din cilindrul a carui presiune se apropie rapid de 50bar iar ei sunt inca departe de punctul “salvator”… si mai au si acel safety stop + penalizarea de timp…

Luati acest profil de scufundare in diverse combinatii… un usor curent, o “usoara” penetrare neautorizata, adica fara certificarea/antrenamentul/echipamentul corespunzator (asa cum din pacate se practica), o vizibilitate redusa etc… si dezastrul bate la usa. Daca nu ar fi fost acel free flow, scufundarea s-ar fi terminat cel mai probabil, undeva sub limita celor 50bar in butelie. Nu-i ca la carte dar… ar fi fost (relativ) OK. Ar zice cei 5 scafandri dar si multi altii. Dar… situatia de urgenta a aparut si complicatiile s-au dezvoltat rapid.

Pana aici a fost teorie. Recreationala. Dar sa intram putin si in teoria tehnica pentru a sustine afirmatia emisa in titlul acestui material. SAC sau Surface Air Consumtion este acea cantitate de gaz pe care o respiram la suprafata intr-un minut (varianta scurta a intregii formule 🙂 ). Teoria si variantele de formule de calcul le gasiti pe net din belsug.

SAC

Care este rolul acestei formule? Simplu. Afland cantitatea de litri de aer consumati la suprafata intr-un minut (exista diferse metode de actiune pentru calcularea lui), putem afla cantitatea de aer consumata intr-un minut la o adancime data prin inmultirea SAC-ului cu presiunea ambientala totala (in bar/ata). De exemplu, daca la suprafata am un consum de 20l/min, la adancimea de -30m (4ata) voi avea un consum de 80l.

Nota: SAC (exprima bar/min) este o constanta – la suprafata, RMV (exprima litri/min) este consumul ajustat cand Diving Factor DF si adancimea au fost luate in calcul!

In cartea “Staying Alive” scrisa de Steve Lewis, autorul defineste un “Dive Factor (DF) working chart” (pagina 58) in care, la acest SAC in scufundare (RMV-ul) se mai inmulteste inca un coeficient. Daca in conditii asemanatoare unui bazin de inot (conditii, perfecte, echipament cunoscut etc) acest DF este egal cu 1.0, in conditii de curent, apa rece, activitate moderata, site de scufundare necunoscut acest DF creste la 1.8 ceea ce ne va da un RMV real de 144l/min (urmand exemplul anterior: 80 x 1,8). Daca scufundarea se va face in conditii de efort extrem, curent puternic, situatii dramatice de stres atunci acest DF se ridica la 2,5 ceea ce va duce RMV-ul in scufundare la 200l/min!!!

Acum, sa complicam putin matematica:

Daca scufundarea (din exemplele anterioare) s-ar fi facut cu un cilindru de 12l incarcat la 210bar, am fi avut in butelie un volum de 2520l de gaz respirabil. Aplicand metoda 3-imilor, am avea la dispozitie 70bar/840l de gaz pentru dus, tot atata pentru intors si restul egal de rezerva. Cu aceasta regula a 3-imii, avem totusi 20bar in plus fatza de cei 50bar recomandati a fi la sfarsitul unei scufundari recreationale. Ceea ce este recomandat! Timpul total (teoretic) de scufundare la un consum normal ar fi de 31min (conservativ; 2520: 80l/min = 31,5) dar real va fi de 20min (31min : 3 = 10,3… conservativ rotunjim la 10. Apoi din regula 3-imii, raman 20min + 10min). In cazul unei scufundari in limitele cerute de agentia certificatoare recreationala si a unor conditii bune de scufundare, sa zicem ca am fi in zona de relativa siguranta.

Revenind la exemplul scufundarii la epava: timpul maxim alocat scufundarii era de 20min, exact cat ne-a rezultat si din regula treimii cu marea diferenta ca, intr-o scufundare corect planificata si executata, la sfarsitul celor 20min cei 5 scafandri ar fi trebuit sa fie deja la suprafata iar in cazul nostru, ei tocmai incepeau urcarea… Daca toate ar fi decurs fara incidente tehnice, probabil ca cei 5 ar fi ajuns la suprafata dar bineinteles ca nu cu 70bar in cilindri (deoarece au inceput urcarea cu mare intarziere intrand in penalizari) ci probabil undeva putin sub 50bar, deoarece ar fi fost obligati la un safety stop extins la minim 8min. Pana aici… sa zicem ca au avut noroc.

Dar… si aici intervine marele semn de intrebare: ce facem cu acel free flow (+ nivelul de stres etc) din incidentul celor doi scafandri? Nu mai are rost sa intram iarasi in calcule matematice de baza pentru a vedea ca cei 850l de gaz (teoretic) ramasi in cilindrul “salvatorului” nu ar fi fost de ajuns pentru ca cei doi sa efectueze o urcare in siguranta si un safety stop extins corespunzator. Gazul in free flow in cilindrul scafandrului in dificultate aproape ca nu se poate pune la socoteala deoarece timpul de golire va fi undeva cu mult sub 1 minut (aprox. 2 minute daca cilindrul ar fi fost plin)!!!

Concluzia si morala celor scrise mai sus?

Planificati scufundarea corespunzator, luand in calcul toti posibilii factori ce pot interveni si respectati acea planificare. Continua-ti educatia academica prin cursuri ce-ti pot imbunatati calitatile de scafandru recreational (Self Reliant Diver, Deep Diver, Wreck Diver, Peak Performance Buoyancy etc) si largeste-ti orizonturile spre scufundarile tehnice (teoria decompresie, amestecurile de gaze, penetrari de spatii inchise, echipamente si configurari corespunzatoare etc). Nu te aventura intr-o scufundare pe premiza ca “a mers si inainte, merge si acum”. Scufundarile tehnice sunt de exemplu scufundari cu un grad avansat de risc dar este un risc calculat! Nimic nu este luat la intamplare.

Este putin deco moft sau loterie ruseasca? Voi decideti!

 

safe_diver

 

Nota: Pentru usurinta in calcul sau exprimare/intelegere, anumiti termeni sau anumite formule au fost adaptate pentru o mai simpla si rapida intelegere. Materialul de fatza nu se vrea a fi un tratat matematic asupra teoriei scufundarilor si gazelor ci doar un semnal de alarma asupra riscurilor majore ce poat rezulta dintr-o scufundare prost planificata si prost executata!

Ape linistite,

Costa

ANDI Tri-Mix Instructor L5

RO-TecRec SCUBA diving chit-chat…

 

Tuturor ne place sa vizitam targuri si evenimente cu profil SCUBA organizate prin afara. Ne place sa calatorim, sa intalnim lume noua sau prieteni vechi, sa aflam noutati din domeniu sau sa ne reimprospatam cunostintele “ruginite”. Ne plac echipamentele vazute, alergam dupa ofertele centrelor de profil. Ascultam cu gura cascata seminariile greilor in domeniu.

Dar… de ce nu am face si noi asa ceva? Inainte de a incepe cu tipicul negativism, ar trebuii sa analizam putin: nici unul din marile dive show-ri, seminarii, conferinte… numiti-le cum vreti, nu a fost de la inceput ceea ce este acum. Multe au inceput ca simple adunari mai mari si mai organizate. Apoi, s-au dezvoltat, s-au extins. Au avut oameni pasionati, impatimiti de ceea ce fac. Au lasat orgoliile personale deoparte si s-au unit pentru un scop comun. Au promovat activitatile de scufundari, au atras simpatizanti si practicanti, au convins sponsori, si-au castigat un renume. A durat ani, au fost ore de munca, au fost sacrificii, au fost si scantei… dar au ajuns acolo sus. Sunt Regina la stupul cu miere!

TecRec Show Dive in RomVa propun o aventura nebuneasca (ar zice unii). Sa facem si noi asa ceva. Care sa se adreseze tuturor scafandrilor din tara: recreationali, tehnici, comerciali, militari… Nu avem o piatza SCUBA de dimensiunea Spaniei, Germaniei, Greciei, Frantei sau UK… dar avem potential. Avem o Mare Neagra superba (sic sic, stiu deja comentariile unora!), avem EPAVE (militare si comerciale), avem PESTERI (unde vin strainii sa faca antrenamente!), avem lacuri. Avem centre de scufundari cu vechime, avem instructori din toate domeniile, avem scafandri cu experienta (sau “relatii”) in media marketing sau mici afaceri care pot sustine o actiune de acest fel (locatie: bar, hotel, terasa, publicitate, transport etc). Se pot face multe… doar vointa sa fie.

Care va fi denumirea, organizarea, planul de bataie… ne asezam la masa si discutam varianta ideala pentru piata de scufundari autohtona. Vara 2015… sa avem timp pana atunci. Dar… sa spargem gheata 🙂

Va astept opiniile la adresa de email: info {at} t101.ro cu mentiunea la subiect: “TecRec chit-chat”. Pentru comentarii in direct pe Facebook, folositi va rog pagina: OmnisMares – T101

Ape linistite!

SAR… ne “bagam” sau nu?

 

innovative-lifestyle-1

Cu totii ne uitam fascinati la emisiunile de pe Discovery in care vedem echipele de Search & Rescue in plina actiune. Ne plac si ii admiram pe acei eroi ce-si pun viata in pericol pentru a-i salva pe altii. Apoi, fara nici o clipire, ne aruncam si noi in mijlocul evenimentelor atunci cand public ne este cerut ajutorul in cautarea unor persoane disparute sub luciul de apa.

Dar… suntem pregatiti pentru asa ceva?

SAR Irish                    SAR Irish - close

Raspunsul meu direct – nu. Si voi incerca sa va si demonstrez de ce.

In primul rand – scafandri recreationali nu sunt profesionisti. Si ma refer aici, la acei profesionisti a caror meserie este cea de SAR (sau Cautare – Salvare – Recuperare). Voi nu va antrenati constant pentru asa ceva. Aici sa nu confundam cursul de “PADI Search & Recovery” (sau similar, functie de agentia de certificare recreationala) care nu implica acest gen de activitate. Din punc de vedere legal… nu stiu cat de mult veti fi acoperit de asigurarea de scafandri, daca sunteti implicati intr-un eveniment ce nu consta in scufundari recreationale. Si nu ma refer aici numai la asigurarea medicala ci si la cea legala. Cautarea unui “pachet” (cadavru) sau nu este o activitate recreationala. Faptul ca va adunati din cand in cand la o balaceala, nu va asigura experienta de echipa necesara unei astfel de activitati. Momentan, singurele organisme acreditate (cel putin legal) pentru astfel de SAR sunt cele care apartin institutiilor Statului: ISU, Centrul de Scafandri, Politia etc (aici imi rezerv dreptul de a avea obiectiile personale referitor la nivelul lor de pregatire cu adevarat dar… sunt de Stat si au… autoritate).

In al 2-lea rand… si poate cel mai important: nu am vazut absolut nici un scafandru implicat in astfel de actiuni de SAR sa fie echipat corespunzator si cu suport de suprafata corespunzator. Repet: absolut nici unul. Nici din mai sus mentionatele echipe “profesionale” si nici din echipele de recreationali. A “te baga” (ca recreational) la o actiune de acest fel nu implica nicidecum o simpla scufundare de agrement in care speri sa ai bafta si sa rezolvi treaba repede si eventual, inaintea altora.

Am vazut pompoase prezentari la TV sau pe internet a unor activitati in care scafandri recreationali erau prezenti la locul si in timpul actiunii dar cu echipament recreational si fara asbolut nici un suport logistic pe uscat; si aici nu ma refer la acei gura casca sau organizatori de doi bani. Am vazut echipe “pro” care se bagau sub gheata intr-un echipament jalnic… absolut un-safe! Am vazut echipe “pro” care se scufundau in ape contaminate fara un minim de protectie…

In timpul cursului de Public Safety Diver (scafandru de salvare) – licenta ERDI – pe care l-am urmat in Ianuarie 2011 impreuna cu o echipa de la “Fire & Rescue Department – Key Largo, FL”, am practicat procedurile urmate de ei acolo in cazuri reale. Privind si comparand cu cele ce se intampla pe la noi, constat o mare gaura neagra. Din lipsa de interes, informatie sau chiar din nepasare, inca mergem in/pe directia gresita. Marile simulari televizate sunt de cele mai multe ori departe de realitate iar rezultatele in cazurile reale se vad. Sa mentionez cazul avionului prabusit in munti sau… al cautarii scafandrilor disparuti in epava Medy?

In State, daca un scafandru recreational interfereaza in orice fel cu o actiune ce implica sau presupune o crima, cautarea unui “pachet” sau a unui obiect folosit la o crima sau actiune nelegala… are toate sansele sa zboare dupa gratii imediat. Nici macar echipele SAR  nu intra in actiune fara aprobarea Sherifului (sau a organului de drept, functie de situatie). Daca este o scufundare deosebita iar trupele politiei nu sunt antrenate corespunzator, scafandri SAR intra in actiune si aduc “pachetul” de la adancimea sau locul respectiv pana la adancimea unde scafandri politie il pot prelua in siguranta. Cum multi scafandri SAR sunt si scafandri TecRec, situatia se rezolva relativ usor. Siguranta scafandrului este pe primul loc. Nici vorba de a se intra in apa pana nu se respecta toate normele de siguranta si de scufundari in ape contaminate!

SAR Scotish                                SAR Scotish - close

Foto si video din timpul unor simulari SAR ale Irish si Scotish Coast Guard cu asistenta din partea m/v Clipper Odyssey (Iunie – Iulie 2011).

Inainte de a va aventura intr-o actiune de cautare – salvare – recuperare, ganditi-va bine daca sunteti pregatiti cu adevarat si daca merita riscurile ulterioare!!! Spiritul civic nu are legatura cu siguranta in scufundari. Si aici repet doar cuvintele cheie: echipa, ape contaminate, echipamente, logistica, antrenamente. Atata timp cat unul sau mai multe din aceste cuvinte cheie va lipsesc din cotidianul zilnic de scafandru recreational… nu aveti ce cauta in evenimente SAR.

Orice antrenamente suplimentare (Rescue Diver, EFR, DAN, Technical Rescue, Full Face Mask, Dry Suit etc) iti vor imbunatati calitatile generale de scafandru recreational. Dar, foloseste-le cu cap!

be-careful-safety-first-sign-s

Fotografia subacvatica, flotabilitatea si stilul de inot!

 

Nudibranch Zephyrinidae (Janolus Cristatus)

Nudi Zephyrinidae (Janolus Cristatus)

Fotografia (videografia) subacvatica, este poarta pe care scafandri recreationali o deschid pamantenilor pentru a admira si ei frumusetile ascunse ale lumii asa zis tacute. Tuturor, sau aproape tuturor ne place sa facem poze sub apa si sa le aratam apoi prietenilor, chiar si numai pentru a-i face invidiosi sau ii ademeni si pe ei sa ni se alature. Sau pentru a le trezi spiritul ecologic 🙂

In urmatoarele randuri, nu voi descrie tehnicile de fotografiere sub apa. Pe acestea, le gasiti din belsug, in manualele, blogurile, forumurile, cursurile sau seminariile de specialitate. Cele ce voi urma sa prezint, se refera la impactul pe care noi, scafandri, il avem in lumea de sub ape, atunci cand facem mult doritele poze. De fapt, este o re-amintire a celor invatate candva, in cursul de Open Water.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Flotabilitatea: punctul forte al oricarui scafandru de calitate. De la flotabilitate pleaca aproape totul: siguranta si confortul in scufundare, atat personal cat si al grupului. Care este legatura intre flotabilitate si fotografia subacvatica? Una foarte simpla: o fotografie spectaculoasa dar pentru care, scafandrul lasa in urma un camp de razboi… nu valoreaza absolut nimic! Daca pentru a obtine acea unica poza ai calcat totul in picioare (cum se zice, dar la propriu de data aceasta) – te-ai asezat cu intreg corpul (si echipament) pe zona de corali, vegetatie, viata marina intr-un cuvant, ai pus mainile si coatele peste tot pentru a te sprijini sau sustine, ai dat cu labele de inot in stanga si-n dreapta pentru a iti gasi echilibrul… ai atins sau ai schimbat pozitia acelei vietati pentru a iti iesi tie bine in cadru… atunci… ma abtin sa comentez! Dar stai departe de mine! Si tu si echipamentul tau foto!

Acolo sub apa sunt creaturi mari pentru care majoritatea scafandrilor merg chiar si in celalalt colt al lumii pentru a le admira: rechini, balene, baracude, diavoli de mare… Dar cum ramane cu acele creaturi mici, catodata asa de mici ca doar o foarte mare atentie le poate scoate in evidenta? Daca un rechin se poate ferii de miscarile tale haotice, cum ramane cu acel nudi de jumatate de centimetru si care sa deplaseaza probabil cu jumatate de metru pe ora? Cum ramane cu acel calut de mare pe care inotul tau haotic si pusul mainilor peste tot poate face praf intr-o secunda??? Apropo… sunt curios sa vad daca cu un bull shark te-ai comporta la fel de nepoliticos 😀 !

SeaHorse Black Sea

SeaHorse Black Sea

Flotabilitatea buna nu se obtine virtual. Flotabilitatea buna nu se obtine in fatza tastaturii si nici la barul de la coltul strazii. Flotabilitatea buna se obtine in apa. Prin scufundari in mare, prin scufundari la bazin, prin antrenamente si antrenamente. Daca vei astepta conditiile perfecte de scufundare pentru ca, Maria Ta nu se baga la +5m vizibilitate ci numai la +15m (si eventual si +25degC minim)… progresul va fi minim sau nul. Nu agatza aparatul de fotografiat sub apa pana nu stapanesti bine flotabilitatea. Aparatul foto iti poate distrage atentia de la elementele minime de siguranta. Plus cele mentionate mai sus. Re-inventeaza-ti antrenamentele in conditii de siguranta pentru ca atunci cand vei fi in acel mediu paradisiac… sa lasi in urma ta numai bulele de gaz.

Stilul de inot: aparent la prima vedere fara vreo legatura directa cu fotografia subacvatica, stilul de inot este o componenta importanta in calitatea si confortul scufundarii (personale si a grupului). Un stil de inot neadecvat, poate duce la o tulburare a sedimentelor din apa si implicit o scadere a calitatii fotografiilor, sau a sanselor de a face o fotografie bune de catre ceilalti participanti la scufundare. Ca sa nu mai mentionez ca, un curent puternic de apa creat de inotul tau va fi o adevarata tornada pentru micutul nudi!

Flotabilitatea

Ca sfaturi generale: daca nu sunteti inca stapani pe stilul “kick frog” si inca folositi stilul “flutter”, pastrati un minim de 1m de sol. Daca aveti de inotat mai rapid, mariti distanta de sol deoarece puterea jetului de apa generat se va face simtit si asa. Incercati sa va antrenati cat mai bine si in cat mai multe stiluri de inot (in special “kick frog” si “back kick frog” si derivatele). Daca sunteti impinsi de curent (sau de pierderea flotabilitatii) spre vreo zona cu viata marina, folositi (cu precautie) un singur deget pentru a va indeparta; nu puneti toata mana pe suprafata de contact. Abtinetiva de la curiozitatea tactila: aveti ochi si este suficient! Aceleasi reguli (sfaturi) mai sus mentionate se aplica in egala masura si scafandrilor care pozeaza pe post de model!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

  OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Si nu uitati, indiferent ca faceti fotografie (macro sau wide angle) sau videografie subacvatica,

respectati mediul ambiant si normele de siguranta in scufundari!

Wall Tamis - Casino Constanta, Romania, Black Sea

Ape linistite!

OmnisMares.com T101.r

OmnisMares.com
T101.ro

Cat costa un curs scuba?

 

peanuts monkeyif-you-pay-peanuts

“If you pay peanuts, you get monkeys”  sau “Si pagas con cacahuetes te quedas con mono s” … traducerea in limba romana nu cred ca mai este nevoie… 🙂

In urmatoarele randuri, voi incerca sa fiu in acelasi timp, avocatul acuzarii si avocatul diavolului (vorba unei bune emisiuni radio) si sa aduc in discutie o tema destul de delicata: cea a preturilor platite pentru cursurile scuba si scufundarile recreationale & tehnice in Romania.

In urma cu peste 10 ani, cand incercam timid sa intru in contact cu lumea scafandrilor si a scufundarilor, sursele de informare erau totusi destul de limitate. Existau multe reviste tiparite, dar nu erau asa de usor accesibile. Exista internet, dar inca pe la acele internet-caffe-uri sau acasa… pe dial-up; cu 33kbps… apoi a mai crescut viteza la 66kbps… la 128kbps… ooo ce viteza fabuloasa de surfing 🙂 Nici vorba de acces instant (si relativ ieftin!), pe smartphone sau tableta in aproape orice colt de pe planeta! Sursele de informare sunt acum aproape nelimitate… reviste online, forumuri pentru toate gusturile, seminarii online, pagini web si blog-uri, programe interactive… Greu de ales, multa informatie, bogat colorata si sonora… Bombardamente comerciale din toate partile, cu oferte sau super-oferte… care mai de care mai tentante, mai piperate sau mai ieftine. Si aici vine intrebarea… ce si cum anume sa alegem?

Depinde de la persoana la persoana, de tipul de curs sau activitate, de afinitatea pentru un instructor sau centru… de buget. Caci acolo, ajungem cu totii, vrem nu vrem. Voi incerca sa-mi prezint punctul personal de vedere, din perspectiva ambelor tabere, fara a incerca, pe cat posibil, sa fiu partitinor. Probabil veti spune: da… tu esti instructor deci nu ai cum sa nu fi subiectiv. Si totusi… sa incercam:

Avocatul acuzarii: Personal, intotdeauna studiez piatza atunci cand aleg un loc sa merg la scufundari cu un centru sau ghid local sau daca ma inscriu intr-un curs (mai ales). Bineinteles… ca am luat si eu ceva tzepe mici pe la inceput – dar numai la partea de scufundari. Am ales varianta cea mai ieftina, a mers o perioada, apoi calitatea serviciilor incepea sa intre in picaj pana disparea de tot. In schimb, la alegerea cursurilor, am am fost intotdeauna super multumit. Odata cu avansarea in experienta, indubitabil, am inceput sa prestez o atentie sporita detaliilor care, la nivelul de OW sau AOW sunt ca si inexistente. Odata cu intrarea in lumea scufundarilor Tehnice, filtrele personale au devenit si mai exigente. Am inceput sa dau o importanta extrema sigurantei, sa inteleg detaliile super-fine, sa ma uit dupa calitate la superlativ, fara retusuri si fara short-cut-uri. Instructor… experienta… centru… echipamente… Pretul? Sincer, aici NU mai conteaza.

Rub 2_new Rub 1_new TBI 1

Am avut personal scufundari recreationale unde pretul unei scufundari echivala cu 3…5 scufundari in alte locuri. Dar echipamentul de apa rece, transportul, serviciile aditionale faceau diferenta. Am avut scufundari la preturi beton (cum s-ar zice)… dar ceva a lipsit din acel serviciu: fie calitatea echipamentului, fie calitatea scufundarii, fie calitatea personalului. Am renuntat… am respins mai bine zis – ieftinul.

Avocatul diavolului: care este prima intrebare pe care o adresati unui centru sau instructor, atunci cand vreti o scufundare: cat costa? Dar daca va intereseaza un curs: cat costa si cat dureaza? Cu cat mai ieftin si mai rapid, cu atat mai bine (financiar). Nu trebuie sa ne ascundem dupa deget si sa pudram realitatea… asa este. Nu prea va intereseaza calitatea echipamentul folosit, cel putin la cursurile recreationale de inceput, instructorul este aproape un pion neglijabil… La unele cursuri mai avansate, cand deja credeti ca stiti destule… daca s-ar putea lua licenta la o bere, ar fi ideal, asa-i? In unele locuri se practica si se stie.

Pretul unui curs va reflecta intotdeauna cateva elemente ce nu pot fi neglijate. Am ales trei puncte (dar pot fi mai multe). Ordinea expunerii este aleatoare si poate fi rearanjata functie de preferinte:

– Instructorul – este mentorul tau, cel pe care-l veti imita, copia, cel care va incerca pentru cateva zile sa iti transmita cat se poate de  mult din informatiile pe care el le detine. Iar acele informatii… se aduna in timp, prin scufundari, prin cursuri si iarasi cursuri. Iar informatia pe care instructorul vostru o are adunata in timp, cursuri si scufundari… costa. Un instructor care ofera cursuri la preturi ieftine nu inseamna obligatoriu un instructor slab pregatit, dar totusi valoarea pe care o investeste in propria pregatire (cursuri, scufundari) trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea pe care el o poate oferi studentului invatacel. Un instructor multi specializat: scufundari Rec-Tec, comerciale, de salvare sau militare, yachting, skydiving, pilot de avioane, explorator etc isi va pune indirect amprenta in informatiile pe care le impartaseste cu ceilalti.

– Centrul de scufundari: imaginea si respectul conteaza. Si aici nu ma refer la acea publicitate falsa si agresiva. Ci pur si simplu, la impresia pe care ne-o lasa la prima vedere si la o privire mai profunda (atunci cand stiti sa va uitati dupa detalii!). Dotarea tehnica, echipamentele, calitatea personalului, serviciile auxiliare… conteaza!

Tec Deep Blue 2 Tec Deeb Blue 1 OLYMPUS DIGITAL CAMERA

– Cheltuielile administrative: aici ma refer strict la cele legate de cursul in sine, care indiferent cat ar fi reduse – exista. Sunt materialele de curs, licentele de curs si de instructor, asigurarile de scufundari etc. si nu pot fi neglijate.

Atunci cand inchiriati echipamentele, atunci cand aveti acele oferte fabuloase de cursuri, oferte sau preturi considerate normale de catre ofertant, preturi care sunt insa la mare diferenta fatza de ceea ce este pe piata… ar trebuii sa va dea de gandit: pentru a se acoperi anumite cheltuieli si pentru a se iesi undeva, cumva pe un minim profit… de undeva trebuie sa se taie. Fie ca este din intretinerea echipamentelor, fie din calitatea educationala, fie din serviciile auxiliare…

Aici nu ma refer la ofertele promotionale facute cu anumite ocazii sau unor clienti fideli 🙂

The Auslander  - Aquarius

Ca sa tragem o concluzie… pretul platit pentru o scufundare sau un curs scuba ar trebuii sa reflecte calitatea parametrilor introdusi in activitate (echipament, instructor, material academic, servicii suplimentare etc). Mici diferente pot exista intre un centru si altul, intre un instructor si altul, functie de cele mentionate mai sus sau si de anumiti factori locali (pret combustibili, locatie, facilitati etc). In unele zone (Marea Rosie de exemplu), traficul mare de clienti si mana ieftina de lucru duce la posibilitatea unui pret mai scazut per scufundare (sau la pachet); Cursurile au (sau ar trebuii sa aiba) un statut diferit deoarece reflecta cele comentate mai sus. In schimb, in Europa (tarile scandinave, UK, Germania, Olanda, Spania etc), situatia este putin diferita. Forta de munca este mai scumpa, nivelul general de trai este mai ridicat (ceea ce costa si se reflecta in curatenie si civilizatie) ceea ce duce la preturi mai ridicate. De asemeena conditiile mai dificile de scufundat necesita echipamente de calitate si personal bine pregatit ceea ce se reflecta in pretul final.

Nu trebuie confundat pretul intre o scufundare si pretul pe un curs Rec sau Tec. Ambele pot beneficia de discount-uri temporare, de oferte promotionale, de pachete (atunci cand se fac multe scufundari sau mai multe cursuri) dar nimic nu poate merge la pret de dumping si astfel sa se afecteze calitatea educationala sau siguranta in scufundari.

Si ca sfat final… fiti exigenti!

Si pentru a nu fi acuzat de partinire, va voi da un singur exemplu: ati merge sa faceti un curs de scufundari tehnice (OC sau CCR) cu un centru/instructor care v-ar oferi un pret cu mult mai tentant decat cel oferit de concurenta? Ati merge cu un scafandru profesional (instructor sau divemaster) la o scufundare recreationala pentru care stiti ca el nu este calificat si/sau nu are experienta necesara/suficienta?

Eu unul… cu siguranta nu.

safe_diver

Ape linistite!

OM - T101 logo 12 trident flags 3

PADI, ANDI, Dsat Tec, TDI, DDI, EFR & DAN Eu.

Lumea cu alti ochi… Persoanele cu dizabilitati si SCUBA.

 

 

Vara anului 2006 – Mallorca. Urmam practica de PADI Divemaster (apoi am lucrat ca DM in acelasi loc) la un centru de scufundari care printre activitatile de scufundari, oferea si alte optiuni outdoor: trekking, cave-ing, kayak-ing etc. Tin minte si acum, ca intr-o zi, am avut cu noi un grup de juniori cu usoare dizabilitati (Down, Autism etc) pentru o excursie cu kayacele pe langa coastele din imprejurimi. Vremea frumoasa, apa calda si limpede, peisajul incantator… copiii de o energie impresionanta. Se bucurau de orice miscare, de orice strop de apa pe care si-l aruncau unii altora. Ne ascultau cu strictete toate instructiunile dar in acelasi timp… se bucurau de viata, de lucrurile marunta carora, multi dintre noi, nu le dam importanta…

Timpul a trecut si am aflat de existenta posibilitatii ca persoanele cu dizabilitati sa poata practica scufundarile, sport foarte putin cunoscut (deocamdata) ca fiind accesibil lor. Din acel moment, mi-am dorit sa pot invata, sa aflu cum sa procedez corect, cum sa le pot impartasi celor cu situatii deosebite, din placerea si bucuria scufundarilor. Motivatia a fost simpla… sa stiu cat mai mult  ca sa-i pot intelege, pe cei ce ar vrea dar nu pot singuri si atunci au nevoie de ajutor profesional. Sa le pot oferii acea senzatie de placere sublima, de imponderabilitate si persoanelor ce nu se pot deplasa, ce nu pot comunica, ce nu pot interactiona… Inspiratia… acei copii intalniti in 2006…

DDI Instructor 10-0440

In Mai 2014, printr-o fericita conjunctura, l-am intalnit pe Manthos Marras de la Aqua Team Athens (Greece). Daca v-as spune ca este Instructor/Trainer de scufundari Recreationale, Tehnice (OC & CCR)… poate nu v-ar suna deosebit. Dar daca v-as spune ca este o persoana paraplegica… probabil ca v-ati oprii o secunda si ati derula randul anterior. Ai spus cumva Instructor? Si… scufundari tehnice? Si CCR (rebreathere)?!? DA! Trebuie sa recunosc ca am ramas impresionat! Am vazut scafandri tineri, in plina energie a varstei dar care nu aveau vointa de a trece de momentele mai grele specifice antrenamentelor si scufundarilor. Si l-am vazut pe Manthos… tot timpul cu zambetul pe fatza… cu o vointa de aliaj de nava spatiala… cu o dorinta de a impartasi si celorlalti din vasta lui experienta de scafandru (cu dizabilitati). Am incercat, pe cat am putut, ca pe parcursul cursului DDI Pro Training Instructor sa intru in lumea vazuta prin ochii lor, a celor cu nevoi speciale… Este greu, este foarte greu… este practic imposibil sa ii intelegi 100%. Este o lume dura, grea… dar nu neaparat din cauza nevoilor lor speciale cat mai ales din cauza celor din jur, a noastra, a celor norocosi (dar total nerecunoscatori) sa fim de partea cealalta a baricadei…

 

DDI pool training    DDI pool training   DDI pool training

 

Cursul (atest de agentia Disabled Divers International) a durat 3 zile: o zi de teorie cu o vasta introducere teoretica si practica in lumea persoanelor cu dizabilitati, o zi de practica la bazin cu noi skill-uri (care credeti-ma, nu sunt deloc usoare precum par) si o zi de scufundare in mare, cu repetarea skill-urilor in mediu real.

Cantitatea si calitatea informationala au umplut in gol profesional pe care-l simteam in mine. Ramane de acum inainte sa pot impartasii cu persoanele cu nevoi speciale din pasiunea pe care o am pentru scufundari si mare. Si cel putin, pentru o perioada scurta de timp, sa le (re)aduc zambetul pe buze si increderea in viata si oameni.

Ape linistite!

Motivatia…

 

 

motivation

Urmatoarele randuri NU se vor a fi un “coaching”, “formare de formatori” sau alte chestii din astea care dau “cool” la ureche.
Ma voi referi strict la motivatia relationata de scufundari, in cuvinte simple si fara nimic “holistic”…

De ce te scufunzi? Pentru ca iti place. De ce te-ai antrena mai mult? De ce ai invata mai mult? Pentru a fi mai bun. La ce ti-ar folosi sa stii mai mult decat stii acum? Sa fi un scafandru mai bine pregatit, mai sigur pe tine si de incredere pentru echipa ta. Care ar fi motivatia sa faci toate acestea? Progresul. Cui i-ar folosi intr-un final? Tie!

Scufundarile, indiferent ca sunt recreationale sau tehnice, implica un grad de risc. Acest risc creste pe masura ce ne largim orizonturile: scufundari de adancime, scufundari cu penetrari in epave sau pesteri, scufundari pe rebreathere… Este in firea omului sa caute mai mult, sa stie mai mult, sa vrea mai mult. Daca peste un an de scufundari simti ca nu ai invatat nimic in plus, ca nu ai progresat, ca nu esti mai bun… atunci ceva este in neregula.

motivation2Cine este singura persoana care te poate motiva cel mai bine (in orice activitate, inclusiv in scufundari)? TU! TU esti singura persoana capabila de a-ti trezi instinctul de a vrea mai mult, mai bine. Iti poti alege singur tintele tale, functie de preferinte si aspiratii. Instructorul tau, trainer-ul tau va fi acolo doar pentru a iti arata pasii corecti de urmat, pentru a iti arata diversele optiuni disponibile cu plusurile si minusurile lor, pentru a iti da un sfat si o mana de ajutor si de ce nu, un plus de incredere.

Outsourcing-advisors_Motivation_ana-maria-peticila

Dar cel care va fi capabil sa puna cheia in contact si sa porneasca motorul progresului esti doar tu. Nu astepta ca instructorul / trainer-ul tau sa faca minuni cu tine daca tu nu vrei si nu dai 100% din tine. Bineinteles, trebuie sa iti cauti acel instructor / trainer care sa  se apropie de aspiratiile tale, care iti inspira incredere, cu care simti ca poti comunica fara bariere. Nu te astepta si nici nu-ti pune instructorul / trainer-ul pe piedestalul perfectiunii. Asa ceva nu exista. Si el este supus greselilor umane. Dar el va fi acolo sa te sustina pe tine, sa te provoace pentru a fi mai bun, sa-ti sustina motivatia ta interna.

motivational-quotes

 

Sine labore non erit panis in ore.

Pozitia mainilor in SCUBA: stilul Rec sau Tec?

 

 

TDI Lanzarote

Mai zilele trecute, dintr-o pura curiozitate, am postat pe timeline-ul meu de Facebook o intrebare simpla:

in ce pozitie iti tii mainile atunci cand inoti (pe orizontala evident)?
– stilul Rec (pe langa corp)
– stilul Tec (in fatza)

si de ce?

Am primit cateva raspunsuri si le multumesc participantilor. Insa, am observat ca toti mentionau avantajul confortabilitatii si al echilibrului in apa si nicidecum scopul principal al acestei posturi.

Sa analizam un pic cele doua pozitii:

– stilul Rec: mainile sunt tinute pe langa corp, eventual impreunate in zona centurii.  Este o pozitie confortabila, mainile sunt pozitionate natural pe langa corp (asa cum ar fi si daca am translata corpul pe verticala). Daca apa este un pic rece, se conserva ceva caldura in zona subsiorilor 🙂  Corpul are forma hidrodinamica, nu-si pierde echilibrul (chiar daca ar fi ceva stage-uri pe o parte).

EANx

– stilul Tec: este la moda, mainile sunt tinute in fatza formand un cerc (sau semi-cerc). Nu influenteaza echilibrul, nu este o postura naturala. Atunci… care este motivul pentru care tek-erii stau asa? Simplu: monitorizarea in permanenta a echipamentelor de scufundare: dive computere (gaze, timpi generali si timpi de deco, presiuni partiale, diverse alarme), bottom timer, tabele de decompresie, busola etc.

Aceasta este marea si principala diferenta intre un scafandru Tec si unul Rec: precizia, complexitatea si finetea in executia scufundarii, nivelul extins de siguranta  individual si general etc.

 

Tec -145

Tu… de ce parta a baricadei vrei sa te aflii?

Cursuri SCUBA si Scufundari TecRec – sezonul vara 2014

 

 

Pentru sezonul de vara 2014, urmatoarele cursuri de scafandri recreationali si tehnici sunt disponibile (in program normal sau la cerere):

 pro_idcsi#976872

Open Water Diver, Advanced Open Water Diver, Rescue Diver, Master Scuba Diver, Divemaster, Assistant Instructor

+21 Specializari PADI:

Technical Rescue Diver, Self Reliant Diver, OceanReef Integrated Diving Mask & UW Communications, Enriched Air/Nitrox Diver, Deep Diver, Dry Suit Diver, UW Navigator, UW Digital Photographer, UW Videographer, Wreck Diver, SAR, Boat Diver, Drift Diver, Ice Diver, Sidemount Diver, Peak Performance Buoyancy, Night Diver, AWARE Shark Conservation, Equipment Maintenance, Oxygen Provider, ScubaFit Diver etc + Discover Scuba Diving, Scuba Review, Bubblemaker etc.

Pentru un acces mai rapid si confortabil la materialele de studiu, unele cursuri sunt disponibile si in varianta elearning_icon

 

 —————————————————————————-

andi_new_logo#8347

Limited SafeAir User L1, Complete SafeAir User L2, Technical SafeAir Diver L3, Technical Tri-Mix Diver L3, Extended Range Diver L4, Intermediate Tri-Mix Diver L5 & Tri-Mix Diver L5.

(de la Basic Nitrox – LSU L1 la Advanced Trimix – TMD L5 – fara limita de adancime sau configuratie)

  —————————————————————————-

tecreclogo_yellow_blackbackground2 copy#976872

Tec 40, Tec 45, Tec 50.

  —————————————————————————-

TDI_Logo_new (1)#15172

Intro to Tec, Nitrox Diver, Advanced Nitrox Diver

  —————————————————————————-

LOGOdanTRAININGlarge (1) copy

#187305

Basic Life Support & First Aid, Oxygen First Aid for SCUBA Diving Injuries, First Aid for Hazardous Marine Life Injuries.

  —————————————————————————-

EFR logo

 

#976872

Primary Care (CPR), Secondary Care (First Aid), AED

  —————————————————————————-

Unele cursuri recreationale dar in special cursurile de scufundari tehnice, necesita o buna planificare din timp datorita complexitatii cerute de standardele agentiei certificatoare sau de logistica speciala necesara. Nivelele superioare ANDI ITM L5 & TMD L5 sunt disponibile la cerere dar numai in locatii externe (de exemplu in Lanzarote, Dahab, Malta etc) datorita adancimilor care nu sunt usor accesibile in Marea Neagra. Datorita cerintelor cursurilor tehnice, o buna conditie fizica este recomandata.

Este recomandat ca fiecare scafandru sa aiba propria asigurare de scufundari. Informatii suplimentare despre scufundarile tehnice mai puteti gasi si pe forumul specializat unde sunteti bineveniti sa contribuiti cu materiale sau intrebari.

Toti cursantii beneficiaza de asistenta informationala pe viata (via email, telefon, Skype, Y! etc)

De asemenea, scufundarile la epave  vor fi si anul aceste punctul forte al activitatilor curente. In colaborare cu Aquarius Dive Center, vom putea vizita si explora “SC-213“, “Moskva“, “Maria Bacolita”, “General Turner”, “Arkadia“, “Medy“, “You Xiu“, “Sadu“, “Paris“…

 

Pentru informatii suplimentare si programari, va rog sa ma contactati via email sau telefon.

 

-145 COM - T101 logo 12 trident flags 3

Ape linistite!

Cum sa ne protejam genunchii si spatele.

 

 

Materialul de fatza se adreseaza atat scafandrilor tehnici cat si recreationali si nu are pretentia de a avea statut de analiza medicala ci doar de cateva sfaturi bazate pe propria experienta.

Multi dintre noi ne-am confruntat uneori in timpul scufundarilor, cu oaresce dureri de “oase”, fie ele de spate, membre inferioare sau superioare. Apa rece, costumul de neopren, echipamentul greu (in special daca sunt duble), centura de lest, timpul indelungat in apa cu spatele tinut drept… sunt conditii cu care ne intalnim toti sub apa. Apoi, apar micile dureri… spatele (zona lombara in special), picioarele au de tras tare – in special genunchii. Ce este de facut atunci? Cum putem ameliora aceasta stare de disconfort?

 

orteza-de-genunchi-mobila-4119-F3vHVGenunchii: duc greutatea intregului corp plus a intregului echipament; daca mai este si echipament Tec… dublele, backplate-ul… greutatea totala este si mai mare.

Solutia: Orteza de genunchi: Mobilizeaza foarte confortabil fara a afecta insa mobilitatea si preia din sarcina genunchiului (in special daca sunt afectate ligamentele interne sau externe). Se poate folosi atat sub costumul uscat cat si sub costumul umed. Este foarte elastica, tine si de cald – pentru timp de iarna.

 

Spatele – zona lombara: din cauza vietii de zi cu zi, mai toata lumea este afectata la un moment dat: postura defectuoasa pe scaun, conformatia corporala – ceva burtica, varsta, bagajul genetic…orteza-lombosacrala-flexolumbex-culoare-neagra-BF261

Solutia: Orteza lombosacrala: elastica, cu proprietati termice, centura tine musculatura “calda” si protejeaza la ridicarea de greutati. Se poate folosi atat sub costumul uscat cat si sub costumul umed unde are avantajul de a tine zona lombara calda in permanenta, ocupand acel spatiu gol care apare intre corp – curbura lombara – si backplate, loc unde apa rece se poate plimba in voie si sa raceasca musculatura.Vesta cu incalzire

O alta solutie, in special pentru sezonul rece este Vesta Termica. Controlata wireless, cu trei trepte de temperatura, se poate purta atat sub costumul uscat cat si umed. Avantajele? Nu mai are rost sa le enumeram 🙂

 

Modelele prezentate sunt informative si nu necesita avizul medicului pentru a fi achizitionate. Nu neglijati sa va mentineti intr-o forma fizica buna (prin exercitii fizice regulate si efectuate corespunzator), sa va mentineti hidratati pe timpul scufundarilor si sa evitati consumul de alcool si de tigari inainte si dupa scufundari.

Daca durerile de genunchi sau zona lombara (sau orice alta parte a corpului) persista, nu ezitati sa consultati medicul specialist ortoped, fizioterapeut sau dupa caz!

Ape linistite!